Am ajuns ȋn Amsterdam ȋntr-o zi de ȋnceput de iarnă, de-a lungul căreia nu am scăpat nici măcar o oră de ploaia molcomă şi insistentă care se prelingea peste oraş şi-mi intra pe nesimţite şi neinvitată ȋn oase. Evident, ploaia rece a venit la pachet cu un cer plumburiu care mi-a tăiat cheful de a mă plimba prin piaţa de flori ȋn aer liber ȋn căutare de noi soiuri de lalele care să-mi populeze micuţa grădină. Am concluzionat astfel (forţată de ȋmprejurări) că, dacă am ajuns ȋn Amsterdamul de iarnă, trebuie să procedez precum orice turist aterizat ȋn acest anotimp, şi anume să bat muzeele ȋn care, spre ruşinea mea, am ales să nu pun piciorul pe timp de vară, când străduţele pietruite scăldate de soare mă chemau irezistibil să le cutreier.
Ȋn drumul către un muzeu pe care de ceva vreme mă tot chinuiam să-l vizitez, cel dedicat lui van Gogh, am dat cu nasul de un muzeu nou cu un nume care m-a făcut să râd ȋn hohote (Moco aka The Modern Contemporary Museum) şi un afiş fuchsia cu un titlu care m-a determinat să intru ȋn viteză pe poarta de fier forjat a vechii case care găzduieşte muzeul de artă – coloratul poster promova o expoziţie retrospectivă Banksy! M-am gândit că aşa ceva trebuie să văzut fără ȋntârziere! Vorba aceea, expresioniştii mai pot aştepta, dar Banksy poate-şi ia bocceluţa cu spray-uri şi pleacă…
De cum am aruncat un ochi fugar şi am radiografiat colecţia de rarităţi Banksy pe care curatorii au reuşit s-o pună cap la cap, m-am gândit că nu am cum să nu ȋmpărtăşesc şi cu tine (amator de artă contemporană sau rebel urban) această experienţă incredibilă de a vedea o expoziţie retrospectivă a celebrului street artist britanic. Astfel că am scos „savoniera foto” (cum este cunoscută camera mea ȋn cercul de amici fotografi profi) şi m-am pus pe realizat fotografii care ştiu că nu se ridică la nivelul unui profesionist, dar sper din tot sufletul să-ţi ia ochii intenţia bună şi arta lui Banksy şi să treci cu vederea lipsa mea de talent la capitolul instantanee. Dar să-ţi povestesc câte ceva despre Moco şi expoziţia de deschidere.
Moco, un proiect foarte ȋndrăzneţ de artă contemporană
The Modern Contemporary Museum s-a deschis ȋn martie a acestui an ȋn cartierul muzeelor unde se află ȋn companie bună, alături de insituţii de artă celebre din Amsterdam precum Rijksmuseum sau muzeul dedicat expresionistului olandez van Gogh. Moco este găzduit ȋntr-o casă monument arhitectural durată ȋn cărămidă şi cu o faţadă sobră realizată ȋn stilul tradiţional flamand de către arhitectul Eduard Cuypers, vărul la fel de cunoscutului arhitect Pierre Cuypers care a creat planurile pentru imensul Rijksmuseum ce se află de altfel chiar ȋn faţa Moco.
The Modern Contemporary Museum din Amsterdam este o iniţiativă ȋndrăzneaţă a unui cuplu de curatori foarte apreciaţi ȋn lumea artei, Lionel şi Kim Logchies, galerişti care au colaborat de-a lungul timpului cu artişti de renume mondial precum Jean Michel Basquiat, Damien Hirst sau Jeff Koons. Moco este proiectul de suflet al cuplului, un spaţiu ȋn care să fie expusă arta underground pentru a fi cunoscută ȋn profunzime de către publicul tânăr (şi nu numai). Astfel că prima expoziţie, cea cu Banksy şi Warhol (oohhh, da, şi el) capete de afiş, serveşte ca statement! Următorii artişti rebeli care vor expune la Moco sunt Os Gemeos, Kaws şi Maya Hayuk, creatori de anti-frumos despre care trebuie să afli mai multe!
Banksy, anti-artistul
Banksy este primul artist care ȋşi vinde creaţiile la preţuri astronomice la cele mai mari case de licitaţie din lume (mare parte din venituri sunt donate cauzelor umanitare) şi care reuşeşte cu toate acestea să rămână anonim. El a pornit de pe străzile dosnice ale Bristolului, „mâzgâlind” pereţi şi garduri cu ceea ce astăzi este considerat pe bună dreptate operă de artă underground. Din rarele sale declaraţii reiese că nici măcar el nu se aştepta la acest succes, şi că ceea ce a făcut şi face ȋn continuare este artă care dă un bobârnac conştiinţei mondiale. Se pare că bobârnacul loveşte din plin conştiinţa pământenilor de vreme ce Time l-a adăugat pe anonimul Banksy pe lista 100 Cei Mai Influenţi Oameni din Lume, curtoazie la care britanicul a răspuns ȋn stilul deja cunoscut, pozând cu o pungă de hârtie pe cap.
Astăzi, Globul este asaltat de opere de artă originale Banksy şi de milioane de altele create de artişti entuziaşti ai străzii care din dorinţa de a fi luaţi ȋn seamă semnează cu numele englezului. Viena, Barcelona, Paris, Tel Aviv, San Francisco, Detroit sunt doar câteva dintre oraşele lumii unde Banksy „expune” pe caldarâm, iar creaţiile sale nu pot fi trecute cu vederea pentru că au darul de a avea o sumă de valenţe care-l transformă pe Bansky ȋn unul dintre cei mai buni artişti ai acestui secol. Serigrafiile sale sunt ȋn acelaşi timp inocente, deştepte, au umor şi transmit mesaje dure care ne transformă pe noi toţi cei care dăm cu nasul de ele ȋn activişti ai unei lumi mai bune, mai drepte. „De prima dată când am tăiat o serigrafie am putut simţi puterea care rezidă de acolo. Ȋmi place de asemenea şi mesajul politic puternic. Graffiti este dizidenţă low class, dar serigrafia are o istorie. Serigrafiile pot fi folosite pentru a ȋncepe revoluţii şi a opri războaie”, ȋi povestea Banksy prietenului său autor Tristan Manco.
Expoziţia Banksy. Laugh Now de la Moco a fost pusă cap la cap cu greu: curatorii au apelat la cei care deţin opere ale artistului ȋn colecţiile private sau au adunat şi „restaurat” serigrafii Banksy de prin dărâmături. Ce are minunat această mică expoziţie retrospectivă este că e plină de lucrări care nu au mai fost expuse de ani buni, precum celebra Beanfield cu poliţişti alergând zburdalnici pe câmpii.
Ȋntr-un cuvânt, Laugh Now este o expoziţie de neratat, unde mai pui că la subsolul muzeului se află o mini-expoziţie care cu siguranţă ȋţi va lua ochii – Warhol: Royal, o scurtă incursiune ȋn lumea fantasmagorică a obsesiei artisului pop-art pentru bani şi vedete la pachet cu celebrele sale lucrări comerciale – ambalajele pentru supele Tesco şi Campbell.