M-am întors de curând din Ţinutul Ovăzului, numit de altfel şi Haferland de primii saşi, care s-au stabilit aici cu secole în urmă şi care cultivau mai ales ovăz (și din cauza climatului aspru din zonă). O vizită scurtă prin Criţ, Viscri, Meşendorf, Cloaşterf, Roadeş, Saschiz sau Fişer m-a îndemnat să scriu acest articol.
Pe de o parte, aş vrea să vă anunţ că în satele menţionate mai sus, între 10-15 august, are loc festivalul Săptămâna Haferland, menit să promoveze cultura şi tradiţiile săşeşti, încurajând turismul în zonă. Organizat încă din 2012, anul acesta, festivalul se adresează în primul rând familiilor şi e gândit astfel încât nici cei mici, şi nici cei mari să nu se plictisească vreo clipă. Detalii despre Săptămâna Harfeland găsiţi aici.
Pe de altă parte, în urma discuţiei cu Sofia Folberth, o săsoaică de peste 90 de ani, care revine în fiecare vară acasă din Germania pentru a povesti turiştilor despre vechea orânduială, aş vrea să împărtăşesc cu voi cinci lecţii pe care le-am învăţat de la ea, şi pe care saşii le aplicau în viaţa de zi cu zi.
Viaţa nu este despre a strânge în jurul tău bogăţii materiale inutile, ci despre a te bucura de fiecare clipă. Judecând după camerele de la Casa Kraus, unde am fost cazată, fără televizor şi cu mobilă puţină, dar extrem de confortabile, am înţeles că în viaţă nu ai nevoie de prea multe ca să fii cu adevărat fericit. E suficient să agoniseşti strictul necesar, şi să îţi mai laşi timp şi să te bucuri de un picnic cu socată, pastă de jumări, zacuscă cu ciuperci, pâine de casă şi lichiu (prăjitură tradiţională cu griş şi smântână). De o plimbare pe bicicletă la apus, de la Criţ în satul vecin, la Meşendorf. Sau de un concert la orgă într-una din bisericile fortificate.
Cei cu dare de mână nu au dreptul să îi umilească pe cei cu posibilităţi financiare reduse. Am ajuns la această concluzie după ce am aflat povestea despre Turnul Slăninii. Odinioară, saşii obişnuiau să îşi ţină slănina în turnurile bisericilor. Nu vă imaginaţi însă că puteau intra aici oricând sau că puteau tăia pentru acasă bucăţi după pofta inimii. Aveau acces doar duminica, după slujbă. În prezenţa unui om de încredere al bisericii, fiecare familie putea să ia o anumită porţie.
Înainte să divorţezi, mergi la terapie de cuplu. Pe vremuri, dificultăţile cu care se confruntau saşii în timpul mariajului nu erau expuse în faţa unui psihoterapeut. Dacă soţii se certau şi aveau gânduri de despărţire, erau poftiţi într-o cameră special amenajată în incinta bisericii. Camera avea un singur pat, o sigură masă, un singur scaun, o singură farfurie şi o singură lingură, pe care cei doi trebuiau să cadă de acord cum să le folosească. Nu puteau părăsi încăperea până nu ieşeau ţinându-se de mână.
Dacă vrei să fii ajutat, trebuie să îi ajuţi pe ceilalţi la rândul tău. Ajutorul reciproc era una din regulile de bază în orânduiala veche a saşilor. Locuitorii unei străzi formau o vecinătate, şi se comportau ca şi cum ar fi fost rude. Astfel, dacă se construia o casă, nimeni nu stătea deoparte. Prezenţa era obligatorie şi la nunţi, şi la înmormântări. Cei care nu respectau regulile, erau notaţi într-un caiet şi ulterior pedepsiţi. Nu cu o amendă foarte mare, dar cu excluderea de la anumite evenimente importante ale comunităţii cum ar fi de exemplu carnavalul.
Fii mereu punctual. Pentru saşi, punctualitatea este echivalentă cu respectul faţă de sine. În trecut, dacă se stabilea că 5 este ora la care membrii unei vecinătăţi se întâlnesc, puteai întârzia maxim 7-8 minute. Niciodată 10. Astfel, dacă nu soseai la timp, plăteai o amendă de un creţar. Nu avea o valoare mare, dar te simţeai fără îndoială ruşinat. În 2016, am remarcat că deşi nimeni nu stă să mai noteze cine e punctual şi cine nu, oamenii din Haferland funcţionează cu precizia unui ceas. Fie că am trecut pragul tânărului olar din Saschiz, care s-a întors din Anglia acasă să modeleze în lut, fie că i-am făcut o vizită familiei care în timpul festivalului organizează concurs de tras cu arcul în curtea din spate, totul a decurs conform planului.
Foto: Gabriel Crişan (L’Atelier d’Image)