8 romane biografice pentru momentele când ai nevoie de motivație

Știu că deja ți-am făcut câteva recomandări beletristice pentru bagajul de vacanță, dar… cu o carte bună putem plusa oricând, nu? Sau cu mai multe. Mai ales când vine vorba despre niște povești inspirate din fapte reale, din viețile unor personaje care au făcut lucruri extraordinare, fie că vorbim despre actori, sportivi sau antreprenori. Pe lângă faptul că afli lucruri interesante din ele, îți dau și un boost de motivație și încredere, un imbold pentru a pune și tu țara la cale și a te apuca de lucrurile pe care ai vrut întotdeauna să le faci.

Tocmai din acest motiv, în rândurile ce urmează îți propun opt romane biografice care nu ar trebui să-ți lipsească de pe noptieră. Bune de lecturat în vacanță, dar și în momentele în care ai nevoie de un strop de motivație.

Andre Agassi, Open. O autobiografie, editura Publica

O vreme nu am înțeles ce era cu această carte pe care absolut toată lumea o lăuda, dar, în cele din urmă, m-am pierdut și eu în paginile ei. Și am descoperit o poveste genială, cu insight-uri foarte bune din lumea tenisului și nu numai. Evident, nu îți imagina că de măiestria scriiturii este responsabil tot Agassi – știm cu toții că vedetele folosesc ghostwriters. Jucătorul de tenis a colaborat cu J. R. Moehringer pentru a-și scrie povestea, aventura captivantă a unei vieți remarcabile. Împins de la spate de un tată dominator și irascibil pentru a deveni un campion la tenis, Andre Agassi a reușit, la vârsta de 22 de ani, să câștige primul dintre cele opt turnee de Grand Slam pe care le-a cucerit de-a lungul carierei, lucru care i-a asigurat succesul financiar, celebritatea și poziția de lider mondial în tenisul profesionist. În spatele acestei povești stă însă istoria unui om adeseori nefericit și confuz, care niciodată nu s-a simțit confortabil cu realizările sale profesionale. Cu o sinceritate dezarmantă, Andre scrie despre succesul dobândit la o vârstă fragedă, despre ce înseamnă cu adevărat celebritatea, despre căsătoria cu Brooke Shields și despre urcușurile și coborâșurile unei cariere impresionante.

Malala Yousafzai și Christina Lamb, Eu sînt Malala, editura Polirom

Dacă este o poveste care chiar te va impresiona și care, deși a fost lansată acum ceva timp, încă mai stârnește curiozitatea publicului, acea poveste ar fi Eu sînt Malala, de Malala Yousafzai și Christina Lamb. Când talibanii au ocupat Valea Swat din Pakistan, prea puțini le-au stat împotriva. Doar o tânără, Malala Yousafzai, și-a învins frica și a cerut dreptul la o viață liberă, la educație. Pe 9 octombrie 2012 era pe cale să plătească îndrăzneala cu viața. A fost împușcată în cap, în timp ce se întorcea cu autobuzul de la școală, și nimeni nu mai credea că va scăpa cu viață. A supraviețuit însă, iar miracolul acesta a purtat-o din valea îndepărtată unde trăise tocmai în Statele Unite ale Americii, la New York. Nu avea nici 16 ani când a devenit un simbol al protestului pașnic.

Anne Frank, Jurnalul Annei Frank, editura Humanitas

Un titlu clasic în rândul biografiilor și o poveste care a tranformat-o pe Anne Frank într-un simbol al curajului, al încrederii și al rezistenței în toată lumea, Jurnalul Annei Frank este o mărturie tulburătoare din timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani când a intrat în Anexă. A ţinut aici un jurnal (început anterior), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi. În 4 august 1944, când finalul războiului părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi, mai târziu, deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excepţia lui Otto Frank, toți vor muri, Anne murind de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl ei a publicat în toată lumea jurnalul fiicei sale.

Walter Isaacson, Steve Jobs, editura Publica

Evident, din această listă nu putea lipsi una dintre cele mai cunoscute biografii din ultimii ani. Pornind de la o serie de peste 40 de interviuri cu Steve Jobs, derulate de-a lungul a peste doi ani,  precum și de la intervievarea a peste o sută de persoane apropiate lui Jobs – familie, prieteni,  adversari, competitori sau colegi – Walter Isaacson a reușit să contureze portretul complex al acestui antreprenor creative. Prin pasiunea să pentru perfecțiune și prin hotărârea încrâncenată, Steve Jobs a revoluționat șase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animație, muzica, telefoanele, tabletele computerizate și conținutul digital.

Edmonde Charles-Roux, Coco Chanel, editura RAO

Continuăm seria biografiilor cu un titlu pe care nu ar trebui să îl ratezi dacă te pasionează moda și poveștile unor femei extraordinare din istoria modei. Edmonde Charles-Roux, editoarea revistei Elle și laureată a Premiului Goncourt, a fost nevoită să facă ordine într-o întreagă viață de minciuni, în universul haotic al personajului care a revoluționat moda, pentru a ne-o arăta pe fetița unor negustori ambulanți din Cevennes, născută din întâmplare la Saumur; pe orfana uitată într-o mănăstire din Corrsze, pe mica elevă la călugărițele din Moulins, care avea să devină curând „poseuse“, figurantă într-o cafenea frecventată de garnizoană și, în cele din urmă, legendara Coco Chanel.

Sophia Amoruso, #Girlboss, editura Publica

O carte care mi-a plăcut foarte mult și care a și fost transformată în serial de către Netflix (din păcate, serialul a fost anulat după numai un sezon) este și #Girlboss, povestea fondatoarei brandului Nasty Gal. Mi se pare genul de volum numai bun de citit la plajă, pentru că este relaxant și ușor de parcurs, fără să intre prea mult în detalii de business sau date mai puțin accesibile. O #girlboss își ia viața în serios fără să se ia pe ea însăși foarte în serios. Riscă și își asumă responsabilitatea în condițiile impuse de ea. Știe când să atace și când să folosească eschiva. Când să fie serioasă și când să dea frâu liber nebuniei interioare. Așa cum scrie Sophia: „Am trei sfaturi pe care aș vrea să vi le amintiți: Nu vă maturizați niciodată. Nu deveniți plictisitori. Nu deveniți niciodată conformiști. OK? Bine. Atunci hai să facem asta.”

Virginia Vallejo, Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar, editura Litera

Un volum care a fost ecranizat de curând (Loving Pablo, cu Penélope Cruz și Javier Bardem în rolurile principale), Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar este mărturisirea copleșitoare a femeii care i-a fost alături ani buni traficantului de droguri Pablo Escobar și care, în același timp, a contribuit la declinul acestuia. În iulie 2006, un avion al Agenţiei de Combatere a Drogurilor din SUA o scotea pe Virginia Vallejo din Columbia. Viaţa sa era în pericol pentru că acceptase să fie martor-cheie în cele mai importante două procese penale din a doua jumătate a secolului XX din ţara sa: asasinarea unui candidat la preşedinţie şi asaltul asupra Palatului de Justiţie, ocazie cu care muriseră circa o sută de persoane, printre acestea magistraţi, forţe de ordine şi civili. Procese care erau legate de numele lui Escobar.  În paginile volumului este descrisă evoluţia uneia dintre minţile criminale cele mai sinistre ale timpului nostru: capacitatea sa de a semăna teroare şi de a genera corupţie, legăturile dintre afacerile ilicite ale lui Escobar şi diverşi şefi ai statului şi războiul în care a împins acesta o ţară întreagă.

Michael Schulman, Tot ea… Becoming Meryl Streep, editura Publica

Tot ea…, biografia lui Meryl Strep, semnată de Michael Schulman, este o perspectivă inedită asupra maturizării artistice a celei mai mari actrițe a unei generații. Autorul porneşte de la momentul terminării liceului din New Jersey şi continuă de-a lungul zilelor de început pe scena de la Vassar College și Facultatea de Actorie Yale în anii de glorie ai acesteia, până la rolurile care au făcut-o celebră, din Manhanttan și Kramer contra Kramer. Michael Schulman, colaborator la The New Yorker, pune în evidență ascensiunea ei pe scenele New York-ului, povestea ei de dragoste pasională și tragic de scurtă cu actorul John Cazale, căsătoria sa cu sculptorul Don Gummer și evoluția ei, ca tânără în anii ‘70, care se lupta cu ideile în continuă schimbare despre feminism, căsnicie, iubire și sacrificiu.