Cum a fost la Noaptea Albă a Galeriilor

Pentru prima dată, Noaptea Albă a Galeriilor a avut loc simultan în zece orașe, pe 30 septembrie, aniversând zece ani de la întâia ediție a evenimentului. Un public divers de peste 60.000 de persoane a vizitat, timp de o noapte, expoziții și evenimente de artă contemporană desfășurate în peste 150 de galerii, spații alternative, hub-uri creative și ateliere de creație din București și alte nouă orașe – Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

Programul evenimentelor speciale din București în luna octombrie

NO MAN’S LAND / zece discursuri din arta contemporană româneasc Rezidența Scena9 (RS9), Ion Luca Caragiale nr. 32
Perioadă de vizitare: 5-30 octombrie 2016, de miercuri până vineri, 16:00-21:00 / sâmbătă-duminică, 12:00-21:00

NO MAN’S LAND reunește pe același teritoriu 10 expoziții reprezentative pentru fiecare oraș participant NAG 2016, reflectând viziunile diferite a 12 curatori care prezintă lucrările a peste 50 de artiști la Rezidența Scena9. BRD – Groupe Société Générale, partener principal al Nopții Albe a Galeriilor, își propune să transforme acest spațiu într-unul cultural-artistic, deschis noilor generații de creatori. Luna octombrie va avea în agenda expoziției NO MAN’S LAND o serie de evenimente paralele printre care și activități de weekend cu copii, al căror program va fi anunțat pe pagina de Facebook a NAG și a Rezidenței Scena9.

NAG RETROSPECT: MEMORY LEAKS
ARCUB – Hanul Gabroveni, Str. Lipscani nr. 84-90
Perioadă de vizitare: 30 septembrie – 30 octombrie, de luni până duminică, 14:00-22:00

Expoziția retrospectivă a Nopții Albe a Galeriilor continuă la ARCUB până la finalul lunii octombrie. Rememorarea primilor nouă ani NAG aduce împreună atât lucrări din edițiile anterioare, cât și lucrări noi, semnate de 32 de artiști contemporani.

Concluziile specialiștilor străini invitați la NAG#10

O noutate în acest an a fost prezența la NAG a specialiștilor internaționali în arta contemporană Branko Franceschi (Croația), directorul Muzeului de Artă din Split, Hilde de Bruijn (Olanda), curatoare la Cobra Museum of Modern Art, Simon Hewitt (Elveția), istoric de artă, curator independent și jurnalist, și Kate Sutton (S.U.A), curatoare independentă și jurnalistă. În cadrul mesei rotunde Do you see what we see?, desfășurată pe 2 octombrie la Rezidența Scena9 și moderată de Erwin Kessler, aceștia au discutat despre experiența lor vizitând galeriile și spațiile de artă din București, respectiv despre posibilitățile de dezvoltare a evenimentului în edițiile viitoare.

La nivelul infrastructurii spațiilor dedicate artei contemporane, invitații străini au apreciat oportunitatea de a ‘ieși’ din centru pentru a descoperi huburi culturale în zonele periferice ale capitalei. S-a remarcat colaborarea activă ce se manifestă între generații diferite de artiști și între instituțiile culturale, cooperarea dintre instituțiile publice și companiile private în susținerea evenimentului fiind, de asemenea, lăudată. Modul în care figurile și valorile artistice ale trecutului se păstrează, chiar dacă apar constant noi spații de promovare a artei contemporane, a reprezentat un alt punct forte specific orașului. Deși numărul mare de spații deschise în noaptea de 30 septembrie în București evidențiază diversitatea scenei, proiectând o imagine nefiltrată a modurilor de manifestare artistică pe plan local, acest aspect face imposibilă parcurgerea integrală a traseului de către public, motiv pentru care s-a încurajat, pentru edițiile viitoare, folosirea unor mijloace de transport în comun cu un traseu dedicat NAG. O astfel de inițiativă, spun specialiștii invitați, poate genera intersectarea diferitelor comunități adunate momentan în jurul unor anumite spații de artă. În plus, o delimitare clară a spațiilor comerciale de cele non-comerciale ar putea contribui la atingerea unor categorii de public direct interesate de achiziționarea operelor de artă.

În ceea ce privește artiștii români, umorul mai ales, dar și energia și abordarea profundă cu privire la anumite teme, precum și modul de organizare și de a crea artă în conformitate cu standardele internaționale au atras atenția specialiștilor străini, care și-au exprimat interesul de a vedea mai multe ateliere ale artiștilor în programul NAG. Nu în ultimul rând, aceștia au menționat numărul impresionant de vizitatori tineri, chiar și în orele târzii ale Nopții Albe a Galeriilor.

Noaptea Albă a Galeriilor încheie, așadar, cu ajutorul partenerilor, al organizatorilor locali, al spațiilor, curatorilor și artiștilor un nou capitol prin care face vizibilă arta contemporană în rândul publicului larg din România, iar începând din acest an – al specialiștilor străini.

Foto: Mihai Tănase