Dieta raw vegan: pro sau contra?

Despre dieta raw vegan s-au scris și se vor mai scrie nenumărate lucruri. În ceea ce o privește, oamenii s-au împărțit în două tabere: cei care au adoptat o dietă raw vegan și o promovează intens (printre ei se numără și Gwyneth Paltrow, Demi Moore și alte vedete de la Hollywood) și cei care o condamnă, fiind de părere că este complet nesănătoasă,

Dieta raw vegan este, fără doar și poate, una extrem de controversată, așa că am apelat la ajutorul specialiștilor pentru a înțelege cât mai bine principiile ei. Concluzia? O aflăm din rândurile de mai jos.

Ce presupune dieta raw vegan?
„Dietă raw vegan presupune consumul alimentelor doar de provenienţă vegetală şi care nu au fost supuse în timpul preparării la temperaturi mai mari de 40 de grade Celsius”, explică Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice (clinica Sanamed). Dacă intenționezi să urmezi o astfel de dietă, trebuie să știi de la bun început că va trebui să îi dedici foarte multă atenție. „Este o dietă relativ dificilă și cronofagă, dacă vrei să prepari cu cap totul și să îți satisfaci necesitățile nutriționale”, este de părere medicul Corina-Aurelia Zugravu, specialist în nutriție, profesor asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila.

Dieta raw vegan: puncte tari
În ceea ce privește beneficiile acestei diete, principiile raw vegan te vor ajuta să înțelegi mai bine alimentația. „O dietă raw vegan adoptată pe termen scurt ne face mult mai atenţi la mâncare, ajungem să cunoaştem mai bine alimentele cu care ne hrănim şi calităţile lor, ajungem să ştim mai multe despre gastrotehnie, despre procesarea alimentului şi despre nutriţie, în general. Acest tip de dietă ne aduce în bucătărie, ne clădeşte relaţia cu gătitul şi acesta este un mare avantaj! Comparând-o cu dieta de tip vestic în care există un exces de alimente de provenienţă animală şi prea puţine vegetale, dieta raw vegan are avantajul că este mult mai bogată în legume, seminţe şi nuci, fibre, minerale şi vitamine, este mai variată şi conferă mai multe substanţe bioactive organismului dacă este atent planificată. Dietă raw furnizează mai multe vitamine care, de obicei, se distrug prin gătire (este cazul vitaminei C şi a vitaminelor din grupul B)”, spune Ruxandra Pleșea. La rândul său, Corina Zugravu consideră că unul dintre avantajele adoptării dietei raw vegan este „absența tratamentului termic, anumite componente ale alimentelor nu sunt modificate, distruse sau inactivate.”

Reproșurile aduse dietei raw vegan
Criticile nu au ocolit însă această dietă extrem de contestată, despre care s-a spus că este una fără gust, periculoaosă pentru sănătate. Dezavantajele unui astfel de regim nu trebuie ignorate: „Dietă raw vegan se bazează pe aportul de proteine pe consumul de oleaginoase, seminţe, cereale şi germeni de cereale. Când acestea nu sunt prezente la fiecare masă şi în combinaţia potrivită pentru a însuma toţi aminoacizii esenţiali, apare deficitul proteic. Fiecare trebuie să-şi facă temele şi să-şi calculecze aportul proteic zilnic astfel încât să consume 1,2-1,5 grame de proteine pentru fiecare kilogram al greutăţii sale optime. Gustul este, desigur, relativ. Ca regulă generală, nimeni nu ar trebui să urmeze dieta raw vegan dacă îi displace. Lucrurile trebuie să se desfăşoare în acord deplin între starea de sănătate şi de satisfacţie morală”, susține Ruxandra Pleșea. „În absenţa tratamentului termic, nutrienții se absorb mai puţin (inclusiv când vine vorba de elemente esenţiale, minerale, vitamine), fibrele, şi ele crude, sunt cu mult mai iritante pentru tubul digestiv. În plus, luăm în calcul și complexitatea reţetelor şi timpul cu mult mai lung necesar pentru a pregăti mesele corect şi echilibrat din punct de vedere nutritional. Mai este şi pericolul că alimentele crude să poarte germeni periculoşi care, în mod normal, s-ar distruge la temperaturi ridicate”, spune expertul nostru în nutriție, Corina Zugravu.

Primii pași pentru o dietă echilibrată
„O dietă echilibrată necesită zilnic un aport echilibrat de macronutrienți (proteine, glucide, lipide) şi micronutrienți (vitamine, minerale, oligoelemente) în acord cu starea de activitate fizică, de sanătate (carenţe, intoleranţe, boli cronice) şi raportat la datele personale (vârstă, sex, stare fiziologică specială). Toate împreună contează pentru echilibru şi, în plus, varietatea alimentară este esenţială. Doar prin varietate ne putem aduna toate echipele de nutrienți de care are organismul nevoie. Sinergia dintre nutrienţi este mai importantă decât fiecare element judecat sau administrat separat. Practic, mănânci variat dacă te raportezi permanent la ce oferă natura exact în acea perioada, în arealul tău geografic. Jumătate din mâncarea zilnică trebuie să fie reprezentată de legume, mereu altele, iar cealaltă jumătate se împarte în mod egal între sursele de proteine (animale sau vegetale) şi sursele de glucide cu absorbţie lentă. Grăsimile, în special vegetale, sunt necesare în cantităţi mici la fiecare masă, dulciurile nu sunt necesare la nicio masă, însă au şi ele locul lor ocazional, fără a deranja, iar fructele se consumă în cantităţi moderate la gustări”, conchide Ruxandra Pleșea.

Foto: hepta.ro