Ce gust are duminica ta? Chef Adi Hădean recomandă tarta cu lămâie și bezea

Țin minte că într-o vacanță i-am tot înnebunit pe amicii cu care călătoream cu faptul că vreau să găsesc o cofetărie de unde să cumpăr bezele. Povestea este mai lungă, dar pe scurt, bunica îmi făcea bezele când eram mic și eram fascinat de cât de mult trebuie să aștept ca să le mănânc și că niciodată nu închidea cuptorul când le cocea (a durat ceva, dar între timp am aflat de ce).

Prima dată am fărâmițat biscuiții – i-am pus într-o pungă și i-am bătut cu făcălețul (fără să-i doară) după care i-am amestecat cu untul topit. Am așezat amestecul într-o formă rotundă și l-am dat la congelator până am făcut crema de lămâie.

Pentru cremă, se bat cele 3 ouă cu zeama de lămâie și coaja rasă, se adaugă zahărul, amidonul dizolvat și untul și se pune la foc mediu până ce se îngroașă, amestecând din când în când cu telul.

După ce s-a îngroșat se mai lasă 1 minut la foc mic să fiarbă. Când e gata se pune în formă peste biscuiți și se lasă la congelator 30 min (până când devine ferm și nu mai este cald) – în mod normal se ține la frigider, dar eram în mare grabă.

După ce s-a legat, se scoate din formă și se pune pe farfurie. Pentru bezea, se bat tare albușurile cu zahărul și amestecul se pune apoi pe tartă.

Pentru a o termina la timp, am făcut niște „cornițe” pe suprafața tartei cu spatele lingurii (am apăsat lingura în albușuri și am ridicat-o rapid) și am rumenit toată suprafața cu o torță de bucătărie (dacă nu aveți, se poate da la cuptor pe modulul grill, la temperatură mare, câteva minute).

Tarta cu lămâie și bezea e un desert foarte răcoros, care m-a ajutat să îi mulțumesc și pe cei pe care i-am bătut la cap cu desertul copilăriei. A devenit la scurt timp, detașat, unul dintre preferatele mele.