Să ne găsim alinare în mâncare e un obicei comun. Totuşi, abia când vrem să slăbim şi nu reuşim, sau când ne confruntăm cu probleme de sănătate, investigăm dacă nu cumva alegerile noastre alimentare sunt guvernate de foamea emoţională. Bianca Nuţu a stat de vorbă cu specialiştii pentru a descoperi cum să ne ţinem poftele în frâu şi cum să ne disciplinăm cu ajutorul antrenamentelor online şi al dietelor livrate acasă.

Ştii că felul în care te alimentezi este la fel cu cel care îţi conduci viaţa? Întrebarea Luminiţei Băltăreţu, psihoterapeut în analiză tranzacţională la clinica Hope şi primul practician „Ascultă-ţi corpul“, renumita metodă a lui Lise Bourbeau, mi-a atins cel mai sensibil punct. În 2014, nu auzisem niciodată de foame emoţională. Mă frustra în schimb teribil că mâncam haotic, că mă aşezam în faţa televizorului şi, până să îmi dau seama, caserola de îngheţată era goală şi că încontinuu aveam o senzaţie ciudată de foame. Mă simţeam devorată de pofte şi, totodată, vinovată că nu pot să le rezist. Cu o blândeţe şi o răbdare care întrec orice imaginaţie, femeia aceasta pe cât de intutivă, pe atât de bine pregătită, a reuşit să schimbe felul în care mă raportam la mâncare şi m-a învăţat să recunosc foamea fizică. În 2019, mă declar victorioasă în faţa dulciurilor, care cu ani în urmă pur şi simplu mă controlau. Eu sunt cel mai bun exemplu că te poţi vindeca de aceste obiceiuri alimentare nocive. Posibil să fii următoarea pe listă, dacă ţii cont de informaţiile de mai jos şi mai ales dacă te înscrii la următoarele workshop-uri ale Luminiţei.

Familia, prima şcoală a emoţiilor

„Hrana joacă un rol crucial încă de la începutul vieţii noastre”, punctează Luminiţa Băltăreţu în toate atelierele pe care le susţine prin ţară. „Primul contact al bebeluşului cu viaţa sa fizică se face prin intermediul alimentaţiei. Imediat ce bebeluşul se trezeşte, este hrănit. Există chiar părinţi care îl trezesc special ca să îl hrănească. Nu se gândesc să îi întrerupă somnul pentru a-l mângâia, a-l legăna sau a-i vorbi. De-a lungul întregii copilării, mâncarea va fi folosită în funcţie de modul de a trăi şi de convingerile părinţilor. De la familie la familie, copilul trebuie să mănânce pentru că trebuie, e uneori păcălit cu ceva bun când se loveşte sau când nu este atent, şi îşi primeşte atât recompensele, cât şi pedepsele prin mâncare. Mâncarea este, aşadar, folosită pentru a compensa, pentru a înlocui ce lipseşte. La maturitate, ajungem să mâncăm din alte motive, nu de foame. Ascultă, mănâncă şi încetează să te mai controlezi Când îţi dai seama că suferi de foame emoţională, primul pas este să te zbaţi să îţi controlezi alegerile alimentare. Greşit. „Fizicul este întotdeauna o reflectare a ceea ce se întâmplă dincolo de învelişul corporal. De aceea, este inutil să te controlezi la nivel fizic. E ca şi cum ai încerca să ascunzi o rană cu un pansament, fără să o îngrijeşti, sperând că astfel nu o vei mai vedea. Efectul obţinut va fi exact contrariul“ , menţionează Lise Bourbeau în cartea sa Ascultă, mănâncă şi încetează să te mai controlezi. Ea este prima autoare care a identificat cinci răni emoţionale, direct corelate cu felul în care mâncăm şi morfologia corpului. În loc să devenim obsedaţi de control, primul pas este să descoperim ce rană nu ne lasă să fim noi înşine (respingere, abandon, trădare, nedreptate, umilinţă) şi să ne concentrăm să ne eliberăm de masca în spatele căreia ne-am ascuns încă din copilărie, în speranţa că vom corespunde aşteptărilor celorlalţi. Este interesant de ştiut că, atunci când sunt activate rănile de respingere şi de abandon, persoanele în cauză nu se pot îngrăşa, indiferent de cât de mult mănâncă. Au probleme cu greutatea cei influenţaţi de celelalte trei răni, de umilire, de trădare sau de respingere. Nu pune emoţiile pe silent „A mânca mult, haotic, are legătură directă cu o formă de recompensă sau de consolare. Pofta de mâncare se va reduce în momentul în care suntem mai echilibraţi pe plan emoţional“ , mi-a explicat Alina Spinean, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice. Eram în cabinetul dumneaei de la Atasagon, centru de detox şi wellbeing fondat în Braşov şi premiat de faimosul Dr. OZ. Şi era pentru prima dată când un medic îmi concepea un program alimentar, luând în calcul nevoile mele afective. Mâncarea reprezintă viaţa şi are legătură cu plăcerea şi cu bucuria de a trăi, avea să îmi mai spună.

„Mâncarea ne satisface o nevoie fizică, dar şi una emoţională, iar mâncatul excesiv poate însemna că ne dorim să «avem» mai multă viaţă în noi. Asta pentru că încercăm să umplem un gol interior. Majoritatea dintre noi mâncăm compulsiv când ne confruntăm cu o foame/sete de iubire, când vrem să diminuăm o tensiune sau, pur şi simplu, să ne ţinem ocupaţi ca să nu ne mai gândim la probleme. Nu suntem educaţi să ne acceptăm trăirile. Fugim de emoţiile noastre şi evităm să ne uităm în interiorul nostru. Drept urmare, găsim în mâncare acel sentiment de libertate şi de satisfacţie, fără să ne mai pese de cantitate. Pentru moment, punem lacăt pe ceea ce simţim şi asta ne dă un sentiment de uşurare. Doar că, în scurt timp, redeschidem frigiderul. Am remarcat deja, de exemplu, că pacienţii cu hipoglicemie au nevoie evidentă de tandreţe şi de afecţiune.

Încă din copilărie, preferinţa pentru dulce vorbeşte despre nevoi afective neîmplinite. Creştem, ne maturizăm, dar inima copilui din noi se simte în contiunare rănită, ceea ce ne face să mâncăm exagerat de multă ciocolată, prăjituri sau bomboane. Din clipa în care ne recunoaştem nevoile, le comunicăm şi suntem deschişi pentru a primi energia iubirii, tentaţiile încep să dispară. Pofta de mâncare se va domoli în momentul în care suntem mai echilibraţi pe plan emoţional“ .

Ia-ţi gândul de la mâncare

De-a lungul timpului, am lucrat mult cu mine. Am devenit conştientă de nevoile mele emoţionale şi onorându-le, am eliminat pur şi simplu pofta de dulce. Totuşi, din momentul în care am început să iau în serios o alimentaţie echilibrată, m-am trezit că tot programul meu se învârte în jurul mâncării. Ce cumpărături să fac, de unde iau alimente proaspete, când am timp să gătesc, ce meniuri să mai inventez, oare îngraşă o anumită combinaţie?! Recunosc că nu sunt o împătimită a gătitului şi prefer să muncesc în loc să stau în bucătărie. Drept urmare, am căutat o alternativă sănătoasă, care să mă ajute să economisesc timp şi să mă scutească efectiv de aceste dileme existenţiale. Dietele livrate acasă au fost şi rămân varianta ideală.

Mai întâi, am încercat Atasagon Alkaline Delivery, meniuri sănătoase, compuse doar din alimente alcaline şi disponibile în Braşov şi Bucureşti. Acestea au fost concepute în strânsă colaborare cu Gül Kaynak, unul dintre cei mai apreciați consultanți de detox & wellbeing din Turcia. Pachetul zilnic conţine o limonadă revitalizantă, un mic dejun energizant, lapte de migdale, un prânz nutritiv, două sucuri din plante verzi şi o supă absolut delicioasă la final de zi. Meniul este complet din punct de vedere nutritiv, şi totul este proaspăt.

Mi-au demonstrat astfel că mâncarea sănătoasă poate fi şi delicioasă. „Hrăneşte-te cu bine“ , motto-ul noului program Plant Power de la Juice It a fost fix pe gustul meu. Şi preparatele pe bază de plante, nuci, seminţe, cereale integrale, fructe şi legume, şi sucurile presate la rece la fel. „Conceput special pentru a oferi sistemului digestiv o binemeritată pauză de la conservanţi şi aditivi, alimente prelucrate, grâu, gluten, lactate, carne roşie şi zahăr, ne-am dorit să le punem tuturor la dispoziţie o dietă curată. Scopul a fost să îi ajutăm pe oameni să arate şi să se simtă mai bine“ , mi-a explicat Roxana Panţuroiu, cofondatoarea brandului.

Meniul are 1.000kcal/zi, este diferit în fiecare zi şi poate fi testat de la o zi la şapte zile. M-a încântat să primesc acasă mesele pentru întrega zi, şi să le consum din două în două ore. Totodată, i-am ales şi pentru că Plant Power are incluse multe produse de sezon din piaţă, alese cu meticulozitate, gătite la temperatură controlată astfel încât legumele să îşi păstreze proprietăţile. Mi-au demonstrat că o alimentaţie adecvată nu ne hrăneşte doar fizic, ci şi mental şi emoţional.

Acţiune!

„Zi de zi, ne gândim la mâncare. Nu doar de foame, ci şi din plictiseală, de poftă, de lene sau din dorinţa de a ne consola, de a ne premia pentru un succes sau de a înăbuşi nemulţumirile legate de viaţa amoroasă sau carieră“ , adaugă Andrei Ivan, cunoscut în industria fitness-ului ca the health coach. „Atunci când aceste gânduri devin obsesive, negative sau ne provoacă anxietate, nu e sănătos să le ignorăm. E important să identificăm adevăratele cauze pentru care am ronţăi tot felul de chipsuri sau am mânca ceva bun. În practica mea, pun mare accent pe factorul emoţional, pe psihosomatică, dar sunt de părere că nu e suficient să te rezumi la a analiza ce emoţii te fac să îţi sabotezi dieta. Ivan’s challeng e, noul meu proiect include antrenamente video şi planuri alimentare corespunzătoare. Practic, ai tot timpul parte de un antrenor personal, indiferent că alegi să faci mişcare acasă, la sală sau în călătorii (www.ivanschallenge.ro) . Sportul detensionează şi în loc să îţi potoleşti furia cu o porţie uriaşă de cartofi prăjiţi şi comfort food, spre exemplu, mai degrabă îţi canalizezi energia către exerciţii. E minunat să fim conştienţi că emoţionalul ne dictează obiceiurile, dar obiceiurile nu se schimbă dacă nu trecem şi la acţiune şi abordăm problemele diferit.“

Photo by Pablo Merchán Montes on Unsplash