
Decembrie… Ultima lună din an aduce cu sine bine-cunoscutele promisiuni de schimbare. Schimbarea este ceva ce ne-o dorim cu toții și de cele mai multe ori investim atât de multe vise, speranțe și așteptări în planurile de schimbare, încât, după ne-reușita realizării lor, ajungem să fim mai dezamagite de noi decât înainte de a le face.
În acest articol vreau să vă propun o altfel de schimbare. O schimbare care să înceapă cu noi, dar o schimbare din iubire și auto-compasiune, din a accepta atât bucuria, cât și durerea din viața noastră. A trăi negând existența durerii nu ne face decât să ne îndepărtăm de noi, să scindăm relația cu noi înșine și în final cu ceilalți.
Cele mai durabile schimbări pe care le-am făcut în viața mea au început cu a-mi deveni mie cea mai bună prietenă și a renunța la a-mi fi vocea critică și solicitantă care se autoîndreptățea prin a spune că mă motivează. Nu voi intra acum în detalii cu privire la originea acestei voci, dar voi spune că de fiecare dată când ea apare, copilul interior, vulnerabil suferă! Și atunci ce avem de făcut?
De ce să nu începi să te tratezi pe tine exact ca pe un prieten bun?
- Pentru început, gândește-te la situaţiile în care un prieten drag a trecut prin momente în care nu se simţea bine şi se străduia să fie mai bine. Ce i-ai recomanda să facă în această situaţie? Scrie ce ai face, ce i-ai spune şi chiar şi tonul pe care l-ai folosi.
- Acum gândește-te la situaţiile în care tu ai trecut prin momente în care nu te-ai simţit bine şi te-ai străduit să fii mai bine. Ce ți-ai recomanda să faci în această situaţie? Scrie ce ai face, ce ți-ai spune şi chiar tonul pe care l-ai folosi pentru a-ți vorbi.
- Găsești vreo diferenţă? Dacă da, oare de ce? Ce motive sau care ar putea fi motivul pentru a te trata pe tine diferit de ceilalţi?
- Te rog să notezi ce ar putea fi diferit în situaţia în care ți-ai fi răspuns ție în aceeaşi modalitate în care i-ai răspunde de obicei unui prieten care nu se simte bine. Ce ai simți? Care ar fi nevoia ta? Ce ai mai avea nevoie pentru a te simți în siguranță și îngrijită?
- Ce se întâmplă atunci când înveți să te uiți la tine așa cum te uiți la omul cel mai drag?
- Nu mai pui atâta presiune pe tine. Te accepți așa, ”imperfect/ă” cum ești.
- Începi să înțelegi că nu poți controla totul.
- Îți confrunți vocea critică și/sau solicitantă și îi iei apărarea copilului interior.
- Găsești argumente împotriva gândurilor care nu te ajută, disfuncționale, sau începi să le tratezi ca în metafora: ”mintea mea este cerul senin … pe cer trec nori … nori albi și pufoși care sunt gândurile bune … nori gri de ploaie care sunt gândurile rele … dar așa cum norii vin și trec, așa și gândurile rele vin și trec, însă cerul rămâne mereu acolo … senin.”
- Nu mai aștepți ca ceilalți să îți îndeplinească nevoile, ci începi să o faci tu singură …
- Și, în plus, răspunzi mult mai empatic la nevoile celorlalți după ce te-ai îngrijit de tine!
- Te provoc, deci, ca pentru acest sfârșit de an, să începi schimbarea prin a te îngriji de copilul tău interior și de nevoile lui și, de ce nu, să completezi lista cu beneficii aduse de această schimbare!
Îți doresc un sfârșit de an cu sens și grijă de tine! Ne revedem în 2020!
Text de Diana Foarfecă, psiholog
Photo by freestocks.org on Unsplash