Pe Alina Petrică am descoperit-o anul trecut la TIFF, când a fost inclusă în programul 10 pentru FILM, un program dedicat actorilor din toate colțurile țării, care s-au afirmat în teatru, dar nu au avut roluri majore pe marele ecran și merită promovați mai mult. Toamna aceasta o vom vedea pe Alina în trei spectacole din cadrul Festivalului Național de Teatru, însă acum o vom lăsa pe ea să ne povestească mai multe despre ele și despre teatru.

Ești la prima ta experiență cu Festivalul Național de Teatru? În ce spectacole te vom vedea la FNT 2017?

Sunt la a treia întâlnire cu FNT-ul. Prima a fost acum trei ani cu musicalul West Side Story, acum doi ani cu Mon Cabaret Noir și anul ăsta cu trei spectacole: Deșteptarea primăverii, Karamazovii și Fecioarele noastre grabnic ajutătoare. 🙂

Când și cum ți-ai descoperit pasiunea pentru actorie?

Ihaaaa… a început de când eram un copil energic și curios. Cursuri de teatru, trupă de teatru, teatru, teatru, teatru… cred că teatrul m-a ajutat să țin mereu pasul cu mine însămi, pentru că acolo înăuntru copilu’ a rămas la fel de energic și curios.

Anul trecut ai fost inclusă în programul 10 pentru FILM de la TIFF. Ce a însemnat această experiență pentru tine? Cum te-a ajutat?

Experiența a fost nemaipomenită, atmosfera a fost la fel. Am fost o gașcă de 10 actori extrem de mișto, cu experiențe diferite, ne-am înțeles și ne-am simțit foarte bine. Organizarea a fost foarte ok, întâlnirile cu regizorii de film la fel. Dacă m-a ajutat cu ceva a fost că mi-am confirmat faptul că vreau să fac și film și sper să se întâmple asta când va fi cazul.

Cum te descurci cu emoțiile pe scenă? Ai un truc pentru a le depăși?
Trucul=profesionalism. Dacă știu ce am de făcut, sunt stăpână pe text, pe mișcare sau muzică (dacă e cazul), dacă mi-e clar ce caut și de ce sunt acolo, atunci emoțiile alea nu fac decât bine, nu fac decât să trimită mesajul dorit publicului. Nu mi-e frică de emoții. Mi-e frică de lipsa lor, de sterilitatea emoțională, pe care sper să nu o cunosc vreodată când vine vorba de meseria asta.

Care este rolul de care ai fost cel mai mândră până acum?

De toate sunt mândră. Toate mă bucură pentru că toate m-au ajutat să cresc. M-am bucurat să joc când eram în facultate în spectacole de teatru independent și sărac, m-am bucurat să-l cunosc pe Răzvan Mazilu și să cresc enorm datorită lui muzical, pe mișcare și ca actriță, m-am bucurat de Aglaja cât am putut de mult, m-am bucurat să mă angajez în teatru de stat și m-am bucurat să fiu nominalizată la Uniter… am crescut și vreau să cresc în continuare.

Ai spus că ai jucat și în teatrul independent și sărac. Ai avut vreodată o perioadă mai dificilă, un moment în care ți-ai spus că renunți de tot la actorie?

Nu mai țin minte, pentru că ce e greu, aleg să uit. 🙂

Ai un mentor, o persoană care te-a inspirat de-a lungul carierei tale?

Am mai multe persoane cărora le-aș mulțumi, alături de care am învățat enorm, dar dacă e să zic un singur nume, lângă care am muncit zi-lumină, am plâns și m-am zbătut pentru teatru, numele ăla e al lui Ștefan Lupu. Cu care fac o echipă foarte tare.

Cu ce actori și regizori ți-ar plăcea să lucrezi și de ce?

Kordonski. Șerban. Purcărete. Bocsardi. Tompa. Dabija. Frunză. Ostermeier. Cărbunariu. Mazilu. Lucanu. Lupu. Preljocaj.

Teatru sau film? Care te atrage mai mult?

Să fac film și promit să revin cu un răspuns. 🙂

Dacă ar fi să definești actoria în câteva cuvinte, care ar fi acestea?

Toate cuvintele din lume. Ș-alea bune și nebune.

În afară de FNT, unde te vom mai vedea în această toamnă?

Avem premieră nouă la Teatrul Mic luna asta, APA VIE, regia Ștefan Lupu.

+ Deșteptarea primăverii, regia Vlad Cristache, Karamazovii, regia Nona Ciobanu, Anul dispărut 2007, regia Ana Mărgineanu (care are premiera luna viitoare), Fecioarele noastre grabnic ajutătoare la Teatrul Excelsior, regia Răzvan Mazilu, Mon Cabaret Noir la Teatrelli, regia Răzvan Mazilu. Și tot așa, și tot așa, și tot așa…

Festivalul Naţional de Teatru, ajuns anul acesta la cea de-a 27-a ediţie, va avea loc în perioada 20-30 octombrie 2017. Producătorii Festivalului Naţional de Teatru sunt: UNITER – Uniunea Teatrală din România şi Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, iar co-producători – Primăria municipiului Bucureşti prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Ediţie desfăşurată sub înaltul patronaj al Preşedintelui României
Mai multe informații pe www.fnt.ro.
Bilete pe www.mystage.ro.

Foto: Bogdan Catargiu, Andrei Runcanu