Cât suntem de dependenți de shopping? Ne spun specialiștii

Simți cum îți crește pulsul și inima îți este inundată de plăcere la vederea unei genți care reprezintă exact produsul care îți lipsea din garderobă și achiziționarea acestui produs o să-ți aducă cu siguranță fericirea deplină? Poate este vorba doar de un ruj, o pereche de cercei sau o brățară și numai gândul că ai putea avea acel produs nou, te poartă pe un norișor pufos de încântare. Poate îți spui “că meriți acel produs, că este un cadou pentru ține, că este o răsplată a efortului de până acum, că nu ți-ai mai cumpărat de mult timp, nimic pentru ține”! Cu toate acestea, plăcerea pe care o simțeai inițial, se scurge foarte repede. Pentru unii în câteva zile, pentru alții în câteva ore sau pentru alte persoane, chiar imediat ce au părăsit magazinul. Acest sentiment de plăcere, această euforie experimentată când mergeți la cumpărături este dată de o substanță chimică din creier, numită dopamină. Dopamină ne influențează comportamentul, nivelul de energie și de concentrare. “Dopamină este un neurotransmiţător care ajută la controlarea centrilor de recompensă şi plăcere ai creierului. Dopamină mai ajută şi la reglarea mişcării şi reacţiei emoţionale, permiţându-ne nu numai să observăm recompensele, ci să acţionăm, apropiindu-ne de acestea” – Psychology Today. Această este secretată de fiecare dată când faci ceva care îți provoacă plăcere (cumpărături, sex, mâncat etc).

Comportamentul de cumpărare poate fi descris drept tulburare obsesiv-compulsivă atunci când vorbim de acele porniri spre cumpărături, fără de care persoană nu mai poate funcționa, chiar și în contexte simple de viață, iar dorința de a cumpăra este copleșitoare și trebuie satisfăcută imediat. Asocierea dintre compulsie şi cumpărături este realizată prin experienţa plăcută, recompensatorie. Astfel spus, dacă m-am simțit bine atunci când am făcut cumpărături, voi repetă comportamentul. De cele mai multe ori, vedem imagini cu femei zâmbitoare, cu mâinile încărcate cu pungi de cumpărături și cu privirea încă ațintită spre magazine. Contrar majorității părerilor, shopping-ul compulsiv nu le caracterizează numai pe femei, ci studiile au arătat că și bărbații sunt afectați  în egală măsură.

Care sunt semnele care ar trebui să îți ridice întrebari referitoare la comportamentul tău de cumpărare?

• Mergi la cumpărături cu intenția de a cumpăra anumite articole și te întorci cu mult mai multe produse cumpărate decât aveai în plan?
• Articolele pe care le achiziționezi mai ales în perioada reducerilor sunt deseori inutile?
• Ascunzi produsele cumpărate de familie și de prieteni, piteșți bonurile fiscale cu valoarea cumpărăturilor, pentru că te încearcă sentimente de vină?
• Cheltui mai mult decât îți permiți, ai datorii și carduri neacoperite?

Compulsia de a face cumpărături, poate fi o modalitate de a face față unor altor probleme de natură emoțională (sentimente de singurătate, depresie, lipsă de control asupra unei anumite situații etc). Cumpărăturile funcționează atunci că “pansament emoțional” și reprezintă de fapt o fugă de realitate, o evadare din situațiile stresante pe care alegem să le rezolvăm în acest mod.

Câteva abordări pe care să le încercăm pentru a ne regla comportamentul de cumpărare:

• Faceți liste înainte de a merge la magazin; cumpărați doar ceea ce aveți nevoie
• Rugați un prieten de încredere să vă însoțească, cu scopul de a vă ajută să vă concentrați numai pe cumpărăturile necesare
• Așteptați mai multe ore înainte de a decide dacă acel articol vă trebuie într-adevăr
• Încercați să evitați magazinele care vă plac foarte mult
• Implicați-vă în alte activități: activitățile sportive cresc nivelul de dopamină și ne ajută să diminuăm stresul
• Muzică și exercițiile de mindfulness pot crește de asemenea nivelul de dopamină și să readucă în viața noastră starea de bine

Și aduceți-vă aminte că obiectele cumpărate, oricâtă fericire temporară ne-ar aduce, nu pot vindecă nesiguranța, nu pot reduce pe termen lung stresul pe care îl resimțim în diferite situații și cu siguranță nu ne pot transformă în altcineva, mai sigur și mai stăpân pe sine.

Mihaela Svet, psiholog și psihoterapeut relațional recomandat de www.paginadepsihologie.ro.