Ce legătură există între emoţii şi sănătate? Lecţii pe care le-am învăţat de la medici austrieci de top

Sănătatea nu ţine doar de stilul de viaţă, de alimentaţie sau de cât de multă mişcare faci. Şi nici nu e influenţată doar de factori ereditari sau modificaţii genetice. Emoţiile, felul în care ne simţim au un rol hotărâtor când vorbim despre sănătate, fie că vrem să prevenim apariţia unei boli sau să o tratăm. M-am convins de asta de curând, descoperind imensul spital AKH sau intrând dintr-un cabinet într-altul în clinici private din Viena în calitate de beauty&health editor.

Am avut privilegiul de a sta de vorbă cu nume sonore din lumea medicală internaţională şi de a realiza o serie de interviuri, care mi-au schimbat complet perspectiva din care priveam doctorii în general. Totodată, am şi înţeles de ce unii au mai multă putere de a ne face bine decât alţii.

Dorinţa mea de a sta în faţă în faţă cu chirurgi care au inventat tehnici noi, oncologi care înlocuiesc chimioterapia cu pastile sau cardiologi care depistează malformaţiile inimii fătului încă din burta mamei nu s-ar fi materializat fără ajutorul lui Darius Pencea. Fondatorul AustriaMed, acest tânăr şi-a făcut un ţel din a le oferi românilor posibilitatea unor tratamente medicale de ultimă generaţie în Austria şi o nouă şansă la viaţă.

El a fost primul, care mi-a explicat că a văzut cu ochii lui cum pacienţii îngrijiţi cu respect în clinici în care curăţenia şi confortul sunt literă de lege, pacienţii cărora nu li se ascunde adevărul şi care sunt sprijiniţi emoţional îşi revin mult mai rapid decât s-ar aştepta poate chiar şi medicii.  Iar partea bună e că în Austria, toată lumea are parte de acest tratament. Nu e un privilegiu, ci o condiţie de la sine înţeleasă.

Tratamentele disponibile la ora actuală în Viena fac minuni, da. La fel de important este însă şi curajul, motivaţia de a lupta, refuzul de a te da bătut pe care ţi le insuflă toţi specialiştii cu care intri în contact, de la infirmiere, anestezişti la pediatri şi chirurgi. Totul este gândit în aşa fel încât să te simţi bine, să îţi recapeţi încrederea în tine. Iar dacă iniţial mă gândeam că bariera lingvistică e o problemă, am remarcat apoi că Darius e mereu lângă fiecare pacient să-i traducă exact ce spune medicul. Să traducă şi chiar să te ţină de mână, dacă e cazul. El nu are titulatură de doctor. Se pricepe însă mai bine ca oricine să panseze şi să aline dureri pe care mulţi nici măcar nu le înţeleg şi care nici nu apar la ecograf. Şi asta face cu adevărat diferenţa când vorbim de vindecări spectaculoase.

Vorbeşte deschis despre metodele la care ai apelat tu sau cunoscuţii tăi pentru a trata o anumită boală, chiar dacă nu e întotdeauna uşor. Aşa ai putea salva viaţa cuiva! Prima lecţie am primit-o indirect  tot de la Darius, ascultându-l cum a pus bazele AustriaMed. Locuia în Viena şi îşi aminteşte că nu avea un job care să îi ofere prea mari satisfacţii. Într-o zi, acesta a primit un telefon de la un prieten, care îi spunea că are copilul bolnav şi nu reuşeşte să îl interneze în Austria. Neobosit şi incapabil să accepte un refuz (aşa cum e şi acum, după mulţi ani de la această întâmplare), Darius s-a dat peste cap să îl ajute. Avantajul lui era că vorbea perfect germana şi se pricepea mai bine ca oricine să deschidă o uşă închisă doar prin felul lui a de a fi. Povestea s-a încheiat cu happy end, iar părinţii fericiţi că şi-au salvat copilul l-au recomandat pe bună dreptate mai departe. Deşi nici nu visa pe atunci la asta, curând a devenit din ce în ce mai solicitat şi şi-a creat propria firmă de intermediere medicală, jucând un rol decisiv în însănătoşirea multor români.

Din proprie experienţă, ştiu cât de greu e să împărtăşeşti celorlalţi unde şi cum te-ai vindecat. Cel mai adesea, vrei ca experienţa în sine să rămână un capitol închis din viaţa ta asupra căruia să nu mai revii niciodată.  Sănătatea nu trebuie însă să fie un subiect tabu. Primul pas către vindecarea celor din jur poate începe cu un sfat din partea ta. În plus, optimismul e contagios. Dacă tu oferi exemplul personal, poţi aduce un crâmpei de speranţă chiar şi în cea mai întunecată perspectivă.

Emoţiile dictează într-o măsură covârşitoare starea noastră de sănătate

Mă aflu într-o sală de şedinţe din clinica privată Confraternitat faţă în faţă cu directorul medical, renumitul hematolog oncolog, dr. Prof. Johannes Drach. Iniţial, vorbim despre progresele din oncologie, aşa cum este imunoterapia. Mai exact, un cocktail puternic de medicamente ce se adminstrează pacientului prin perfuzie şi care acţionează ţintit, activând sistemul imunitar şi făcându-l capabil să detecteze celulele tumorale şi să le distrugă. În plus, imunoterapia nu presupune efecte secundare atât de dure ca în cazul chemioterapiei. În România, nu ai unde să urmezi acest tratament. La Viena însă, mediciii sunt deja specializaţi şi au dovezi clare că metoda creşte durata de viaţă a pacienţilor diagnosticaţi cu diverse cazuri de leucemie, melanom sau cancer de plămâni.

Nu mă pot abţine să nu îl întreb pe dr. Drach în ce măsură emoţiile noastre influenţează sau nu apariţia cancerului, subiect care se vehiculează din ce în ce mai des.  „Deşi nu există încă studii ştiinţifice concludente care să ateste legătura dintre emoţii şi boală, am remarcat din proprie experienţă că pacienţii mei diagnosticaţi cu cancer au suferit diverse traume sau pierderi înainte de instalarea bolii,”, îmi răspunde cât se poate de sincer. „Pentru mine, e mai mult decât evident că un psihic slăbit atrage după sine slăbirea sistemului imunitar, ceea ce poate produce multe neplăceri şi chiar drame. De aceea, aşa cum recomand fitness-ul pentru un corp sănătos, recomand şi fitness-ul mental, care presupune să stai de vorbă cu un psiholog, să nu ascunzi sub covor ceea ce te supără, ceea ce sufleteşte te doare!”

Câteva ore mai târziu, Prof. Dr. Ingo Kotz, pioner mondial în artroplastie, medic specialist în ortopedie (chirurgie coloanei vertebrale) şi chirurg ortopedic (tumori osoase) îmi confirmă teoria. Director medical al clinicii private Wiener Privatklinic, Kotz îmi povesteşte că un coleg de-al său s-a căsătorit cu o pacientă bolnavă de cancer, crescându-i durata de viaţa cu aproape 5 ani.

Un alt medic conştient de factorul emoţional este Martin Schillinger, cardiologul şi angiologul prin mâinile căruia au trecut de la oameni de stat la VIP-uri internaţionale. La doar 27 de ani, lua primul titlul de profesor, fiind singurul doctor din Austria care reuşea să facă şcoala de medicină într-un timp atât de scurt. Unii glumesc că are în gene succesul, reprezentând a cincea generaţie a unei familii renumite de cardiologi. Tind însă să cred că metodele lui au o rată mai mare de vindecare pentru că are o abordare diferită, care pune accent pe felul în care se simte pacientul. „Mai ales în perioada de recuperare, după o maladie sau după o operaţie grea, contează enorm sprijinul celor din jur. E mult mai simplu să treci peste orice când ai inima uşoară,” îmi spune. Ies din cabinetul lui mai energică şi mai zâmbitoare ca niciodată. Un scurt discurs de-al lui şi am sentimentul că pot face orice. Are o putere incredibilă de a te motiva să faci alegerile corecte în viaţă. O să vă convingeţi şi voi de asta când veţi citi un întreg interviu cu dumnealui despre pericolele la care ne supunem când fumăm.