
Nu mi-a plăcut niciodată istoria scrisă în manualele de la şcoală şi, din păcate, nici profesorii mei de istorie nu m-au ajutat prea mult în acest sens. Şi nici măcar nu cred că e vorba de toţi acei ani de care se sperie toată lumea, pentru că memoria m-a ajutat mereu, dar mi se pare că informaţiile seci şi trunchiate nu stârnesc interesul şi nici nu ajută pe nimeni.
Istoria este o poveste ce merită să fie descoperită pas cu pas, iar „lecţia” pe care v-o propun astăzi este… Renaşterea. Iar Florenţa este de departe cel mai bun loc pentru a afla secretele unei epoci în care cursul istoriei şi-a schimbat complet direcţia.
Pe scurt, mişcarea renascentistă, care s-a manifestat în aproape toată Europa pe parcursul secolelor XIV- XVI, a marcat trecerea de la Evul Mediu la epoca modernă şi a implicat o transformare a societăţii din punct de vedere cultural, social, politic şi economic. Artele au început să se dezvolte tot mai mult, ştiinţa şi raţiunea au câştigat teren în faţa dogmelor religioase, societăţile s-au laicizat treptat. Iar Florenţa a fost centrul tuturor acestor schimbări. Florenţa este oraşul lui da Vinci şi Michelangelo, al familiei Medici, al lui Dante sau Machiavelli. Este locul în care te întorci în timp, în care vezi doar clădiri vechi, pline de culoare, în care descoperi o nouă poveste la orice colţ de stradă. Nu îmi dau seama de câte zile aţi avea nevoie pentru a parcurge tot oraşul, dar ştiu sigur că eu m-aş mai întoarce de câteva ori la Florenţa. Până atunci însă, vă las cu un plan de acţiune în cazul în care plănuiţi cât de curând o vacanţă în oraşul Renaşterii. Eu zic că n-are cum să nu vă placă!
- Dacă ajungeţi la Florenţa, primul meu sfat este să începeţi aventura de la Catedrala Santa Maria del Fiore sau Domul din Florenţa. Este una dintre cele mai mari catedrale gotice din lume şi cu siguranţă veţi avea nevoie de cel puţin trei, patru ore pentru ea, mai ales că veţi avea de urcat şi… câteva sute de trepte! Construcţia domului a început în 1296, primele schiţe aparţinând arhitectului Arnolfo di Cambio, care a început lucrările pe ruinele vechii biserici St. Reparata. Cupola impresionantă a catedralei, care apare în aproape toate fotografiile cu Florenţa, este opera lui Filippo Brunelleschi, finalizată în 1434. Pentru a ajunge în vârf, trebuie să urcaţi 463 de trepte, însă priveliştea merită orice efort (şi asta vă spun eu… nu tocmai cea mai sportivă persoană din lume). Iar după ce v-aţi făcut încălzirea, mergeţi şi la Turnul lui Giotto (Campanile), tot aproximativ 400 de trepte, dar pe cuvânt că nu le veţi mai simţi. Daţi o fugă şi la Baptiseriul din faţa catedralei, un vechi templu roman, una dintre cele mai vechi clădiri din Florenţa, dar şi la muzeu (Museo dell’Opera), mai ales că biletul include intrarea la toate aceste obiective. Şi că tot am ajuns la subiectul biletelor, cel mai bine ar fi să le cumpăraţi online: cozile sunt kilometrice!

- După Santa Maria del Fiore, la numai câţiva paşi, se află Basilica San Lorenzo, biserica familiei Medici, un edificiu uriaş, cu o grădină interioară foarte frumoasă. În interiorul complexului se află şi Biblioteca Laurenziana, una dintre cele mai importante biblioteci din lume graţie codicelor şi manuscriselor antice păstrate aici.
- În imediata apropiere a bisericii San Lorenzo este şi Cappelle Medicee, capela în care sunt mormintele familiei Medici. Iar în cazul în care vă imaginaţi doar nişte blocuri de marmură cu inscripţie pe ele, trebuie să vă spun nu e deloc aşa şi că opulenţa este termenul care caracterizează sala numită Capella dei Principi, cu statui, morminte suspendate şi mozaicuri din marmură colorată. Lorenzo Magnificul este înmormântat aici, alături de fratele său, Giuliano, într-o încăpere numită Sagrestia Nuova, asupra căreia şi-a pus amprenta celebrul Michelangelo.

- Şi pentru că tot am amintit de Michelangelo, nu poţi rata statuia lui David, poate cea mai cunoscută sculptură a lui, pe care o poţi vedea la Galleria dell’Accademia. Replici ale statuii lui David sunt şi în Piazza della Signoria, lângă Palazzo Vecchio, şi în Piazzale Michelangelo, de unde veţi putea admira Florenţa în toate splendoarea ei.

- Nu departe de Domul din Florenţa este Piazza della Signoria, centrul politic şi civic al oraşului de-a lungul secolelor. Pe lângă Palazzo Vecchio, palat a cărui construcţie a început în secolul al XIII-lea, astăzi sediul primăriei din Florenţa, aici se află şi faimoasa Galerie Uffizi, locul în care veţi descoperi cele mai importante lucrări de artă renascentiste (Adoraţia magilor, de Leonardo da Vinci, Naşterea lui Venus, de Sandro Botticelli, Madona cu sticletele, de Rafael – doar câteva dintre „comorile” de la Uffizi). Şi pentru că nici aici situaţia cozilor nu este mai bună, cred că varianta cumpărării biletelor online rămâne opţiunea perfectă.
- De la Uffizi vă propun să vă îndreptaţi către râul Arno şi renumitul Ponte Vecchio. În locul magazinelor care se află acum de-a lungul erau odinioară buticurile măcelarilor, dar, la sfârşitul secolului al XVI-lea, din ordinul familiei Medici, acestea au ajuns să fie ocupate de bijutieri.

- După ce traversaţi Ponte Vecchio, mergeţi drept spre Palatul Pitti, reşedinţă a familiei Medici, dar şi a familiilor conducătoare din Florenţa. Deşi exteriorul palatului nu este ceva ieşit din comun, interiorul său arată spectaculos şi ascunde nenumărate opere de artă, piese de mobilier vechi, sculpturi sau tablouri. Iar după turul palatului, merită să faceţi o plimbare prin Grădinile Boboli, un domeniu uriaş şi atât de… verde!
- Florenţa este în continuare oraşul artiştilor, în Piazza della Repubblica au loc tot timpul mici spectacole sau demonstraţii artistice stradale, aşa că n-ar strica să faci o mică pauză aici. Şi ca să acopăr complet zona, la nici cinci minute de Piazza della Repubblica se află Casa lui Dante, transformată în muzeu. În apropiere este şi Palazzo del Bargello, muzeul statuilor din Florenţa, în care nu am intrat, dar trebuie să recunosc că exteriorul său arăta interesant.
- Şi chiar dacă Florenţa este oraşul artei şi al istoriei, cred că nu aveţi voie să plecaţi de aici fără să vă bucuraţi de o experienţă culinară completă. În apropiere de Dom, am încercat specialitatea florentinilor, bistecca alla fiorentina, la Trattoria Le Mossacce. Bineînţeles, nu au lipsit pastele (la BorgoAntico), pizza şi câteva porţii de gelato artigianale (nu îmi amintesc cum se numeau gelateriile din zona Ponte Vecchio de unde mi le-am luat, dar sunt foarte multe acolo, chiar la stradă).

- Aeroportul Peretola (Amerigo Vespucci) din Florenţa este unul dintre cele mai mari din regiunea Toscana (după cel din Pisa). Din Florenţa puteţi ajunge cu uşurinţă cu trenul şi în localităţile apropiate: Arezzo, un orăşel toscan superb, Prato, Siena sau Bologna.
Şi cam atât despre Florenţa momentan… Arrivederci!
Foto: hepta.ro, arhiva personală