Cum a fost la Electric Castle 2017

Electric Castle este și va rămâne (cred eu) mereu o experiență care merită din plin bifată. Și nu doar pentru muzica bună, care da, e cu de toate și pentru toți, cum s-ar spune. Ci pentru momentele minunate pe care le trăiești aici. Pentru locul acesta de poveste: deja celebrul domeniu Bánffy de la Bonțida, care de la an la an se face tot mai frumos (nu mă credeți pe cuvânt, vin cu dovezi fotografice imediat). Pentru toți oamenii pe care, chiar dacă nu-i cunoști, ajungi să îi consideri prietenii tăi, gașca aia mare de la Electric Castle, alături de care cânți și dansezi la fiecare concert, alături de care aștepți la cozile la mâncare (mâncarea e super-super-bună, așa că, inevitabil, se formează și cozi, însă nu e asta o problemă: nu am așteptat nicăieri mai mult de câteva minute) și alături de care fugi prin ploaie când se pornește potopul.

Bine, exagerez și eu cu potopul, pentru un plus de dramatism, evident. Adevărul e că anul acesta, cât am stat eu la festival, n-a plouat decât vreo jumătate de oră cu totul. Foarte ciudat pentru Electric Castle, mai ales că, la ediția trecută, am înotat în noroi în aproape fiecare zi de festival! De data asta însă, a fost cu soare, căldură și voie bună. Numai că m-a apucat pe mine melancolia și am zis că nu se poate un Electric fără ploaie, iar în scurt timp, m-a prins furtuna la plimbare prin Bonțida, pe când văcuțele se întoarceau de la păscut și eu exploram ulițele satului. Fără cizme, fără pelerină. Poftim, Bianca, ai primit ce ți-ai dorit! Fix acea jumătate de oră de ploaie despre care povesteam mai sus m-a prins total nepregătită. Dar a fost OK până la urmă, aveam deja antrenament!

În rest, vremea a fost frumoasă la Bonțida. Și am prins niște apusuri de vis. De fapt, modul în care a fost gândit și amenajat întregul spațiu mi s-a părut genial. Aveai zeci de pouf-uri și hamace în care să te relaxezi, locuri la umbră, un food court uriaș cu prețuri pentru toate buzunarele (eu am făcut ture între MEATic-ul lui Chef Adi Hădean, care ne recomandă în fiecare duminică rețete demențiale pe Alistmagazine.ro, Marty, cu ai săi cartofi prăjiți dulci, Camionetta, cu cea mai bună pizza de la festival, și Delicii pe roți, pentru cele mai pufoase waffles). Iar la orele de vârf, când soarele își făcea muuult prea simțită prezența la Bánffy, dădeam o fugă la bar să mă răcoresc cu un Aperol Spritz și mă trânteam într-un pouf de lângă lac.

Cât despre concertele din acest an, nu am decât un singur lucru de spus: SENZAȚIONALE! Eu am ajuns în a doua zi de festival și i-am văzut din nou pe cei de la Dub Pistols, un concert tradițional la Electric Castle, dar am bifat și o descoperire foarte interesantă, rapperul Tommy Cash, care a făcut o atmosferă demențială în Hangarul de la Electric Castle. Nero și Paul van Dyk au continuat distracția electrică, iar petrecerea s-a extins până a doua zi… la prânz. A treia zi de festival a fost și preferata mea, mai ales că a început cu un concert Coma plin de energie (fără ploaie de data aceasta) și s-a terminat cu Architects și cu britanicii de la Alt-J, la care am stat în fața scenei și care m-au hipnotizat… la propriu. Și, bineînțeles, nu puteam să nu menționez aici una dintre cele mai frumoase nebunii de la Electric Castle: concertul Subcarpați. Piesele de pe Statele Unite ale Balcanilor, dar și melodiile mai vechi s-au auzit și s-au simțit tare, tare bine: cele câteva zeci de mii de oameni care au fost la impresionantul Main Stage au creat niște moment absolute superbe!

Ultima zi la Electric Castle a început cu Diamonds Are Forever și a continuat cu House of Pain și al lor mega-hit Jump Around. Iar în timp ce noi țopăiam pe Jump up, jump up and get down and get down, la Bonțida se pornise și o ploaie măruntă, cu soare fierbinte inclus în pachet. Au urmat Șuie Paparude și Trentemøller, dar și unul dintre cele mai așteptate concerte de la Electric Castle: Franz Ferdinand. Rockerii de origine scoțiană au încheiat cum nu se putea mai frumos ediția din acest an, cu două dintre piesele mele favorite: Walk Away și Take Me Out.

Electric Castle, ai fost minunat din nou. And one more thing: it’s been emotional (după cum suna ultimul mesaj afișat la intrarea în festival)! Ne vedem în 2018, cu tot atâtea emoții și povești!