Lupta de putere este ceva ce întâlnim în toate relațiile pe care le avem. Dacă este să ne referim la lupta de putere în mediul professional, ea poate merge de la cine este masculul alfa într-un context social/cine domină discuția, la cine câștigă mai multe proiecte sau laude, de exemplu. Dacă ne referim la lupta de putere din cadrul unui cuplu, ea poate porni de la cine duce gunoiul și până dincolo de ușa închisă a dormitorului.
Ce știm despre relațiile funcționale și lupta de putere? Știm că împărțirea puterii și un management eficient al conflictului poate duce la indivizi fericiți și la relații satisfăcătoare. Ar fi util ca în relații să nu fie atât de mult vorba despre cine câștigă, ci despre cât și ce câștigă ambii parteneri dintr-o interacțiune funcțională. A ne certa, a discuta în contradictoriu este natural. Toate cuplurile se ceartă, toți indivizii au intrat, cel puțin o dată de-a lungul vieții, într-o situație conflictuală și este ok să se întâmple asta. Venim din medii diferite, cu istorii de viață diferite, cu răni diferite și vulnerabilități care se activează în contexte și de intensități diferite. Astfel, nu cearta în sine este problema, ci felul în care se desfășoară ea. Ce se întâmplă de cele mai multe ori este că, în cele mai multe situații, cei care se află în conflict se îndepărtează de la rezolvarea unei probleme către apărarea unui teritoriu, către a arăta cine are dreptate și cine este, uneori, mai deștept sau puternic. Asta, cu siguranță, nu înseamnă o comunicare eficientă.
Ce putem face pentru o mai bună comunicare și o conectare eficientă cu “partenerul nostru de conflict”? Există trei elemente esențiale de care e important să ținem cont atunci când comunicăm: 1. Oglindirea – atunci când reproducem ceea ce ne spune partenerul de dialog putem fi mult mai atenți la mesajul pe care el dorește să ni-l comunice și mai puțin focalizați pe interpretările pe care noi le dăm mesajului care vine din partea lui; 2. Empatia – este esențial să fim atenți la emoțiile pe care cel care vorbește le-a simțit atunci când a trecut prin contextul pe care îl relatează și 3. Validarea – putem înțelege de ce cel care ne povestește a simțit acele emoții, în acel context? Înțelegem de ce a ales să reacționeze cum a făcut-o și nu altfel? Acești trei pași sunt elementele de bază ale dialogului Imago. Ce obținem în urmă unui astfel de dialog este un “emițător” care nu este speriat că va fi atacat de către parteneri ul de discuție și un “ascultător” care este atent la mesajul pe care celălalt îl emite și care nu face judecăți de valoare cu privire la ce aude ci, pur și simplu, ascultă și înțelege.
Practic, scopul este să avem o conversație logică, susținută într-un mediu de siguranță în care știm că nimeni nu are de gând să ne atace și atunci, nici noi nu trebuie să fim mereu în gardă și pregătiți de luptă. Ce se întâmplă într-un astfel de context este că ne mutăm dintr-o zonă de luptă de putere către a ne focaliza atenția către partener și către a înțelege de ce simte ceea ce simte și de ce reacționează în felul în care o face.
Așadar, cei trei pași: oglindire, empatie și validare, ne ajută să fim atenți la relație și nu la a câștigă o bătălie.
Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut relațional recomandat de www.paginadepsihologie.ro.
Pentru cei care vor să afle mai multe despre relația de cuplu și alte sfaturi utile, Dr. Gaspar și Bogdan Nicolai vă dau întâlnire în fiecare miercuri, LIVE pe Facebook A List Magazine, de la ora 21.30. #LoveIsFun