Cum a îmbrățișat industria modei tehnologia și ce impact are această alăturare asupra obiceiurilor noastre din mediul online și offline. 

În 2019, când vorbim despre modă, nu mai vorbim doar despre sezoane, tendințe sau designeri, ci și despre tehnologie și schimbare. Mai exact, despre o schimbare a „plăcii de bază“ a modei, care vine să îmbrățișeze puternic evoluția tehnologiei și, mai important, să exploreze și să găsească soluții pentru contextul sensibil de mediu în care ne aflăm.

Ca-n multe alte aspecte din viețile noastre, tehnologia a poposit și în industria modei și pune în mișcare un motor care până acum părea să fie alimentat doar cu scopul de-a fluidiza un circuitul închis: retailer-consumator. Altfel spus, datorită digitalizării, companiile de retail au primit instrumente care să le eficientizeze traseul către cumpărător. Acestea pot, spre exemplu, să colecteze date pe orice segment de consum direct din baza de date uriașă din mediul digital, să îi analizeze preferințele și să îi oferă un produs personalizat, mai aproape de nevoile lui. Un fel de win-win situation. Însă, odată cu inteligența artificială, tehnologia virtuală, IoT (Internet of Things), imprimantele 3D și alte găselnițe ale tehnologiei, moda așa cum o știam noi s-a schimbat și conturează tot mai bold-uit un beneficiu pe termen lung, care are legătură poate mai puțin cu circuitui despre care vorbeam mai sus, și mai mult cu mediul înconjurător. 

Citeam zilele trecute un articol despre inteligența artificială și cum a devenit un fel de instrument-minune al companiilor din mai toate domeniile, că în industria modei există acum termenul fashion technology și că pare doar începutul unui nou capitol care se anunță lung și life changing. Ritmul acesta alert în care se pun lucrurile în mișcare, e deopotrivă îmbucurător și un pic înfricoșător pentru cei mai nostalgici dintre noi, însă acest feature al tehnologiei s-a infiltrat deja cumva pe nesimțite în obiceiurile noastre din mediul online și offline și în felul în care relaționăm cu brandurile, încât n-avem cum să nu recunoaștem că ne pică bine. 

Inteligența Artificială îi ajută atât pe consumatori cât și pe retaileri să converseze eficient. Companiile se folosesc de AI pentru a colecta, analiza datele „lăsate“ în mediul online de către utilizatori, le sortează în categorii relevante și se folosesc de ele pentru a înțelege ceea ce caută clienții lor. Tot mulțumită inteligenței artificiale au apărut și programele de styling virtual, cum sunt Intelistyle, Lili AI, StichFix sau de shopping personalizat online cum e, spre exemplu, Screenshop – cu ajutorul căruia poți fotografia sau poți face o captură de ecran unui outfit care-ți place pentru a găsi produse similare în magazinele online. Sau aplicații ca cele ale site-urilor Asos sau Amazon, care au fost gândite pentru a-ți ușura search-ul în miile de opțiuni. Un alt beneficiu al inteligenței artificiale este că ajută companiile să gestioneze gap-ul dintre producție și produsele nevândute, o problemă serioasă care se răsfrânge și asupra mediului. Spre exemplu, conform Business Insider, Under Armour avea în 2018 un stoc de produse nevândute în valoare de 1,3 miliarde, iar H&M, 4,3 miliarde, situație întâmpinată și de alți retaileri mass-markert, precum Gap, dar și de branduri high-end ca Burberry ori Ralph Lauren – iar datorită tehnologiei, acestea au acum posibilitatea să găsească soluții pentru aceste probleme.

Primul val al transformării a venit odată cu smartphone-urile și cu posibilitatea de-a face shopping online, iar acum suntem în mijlocul unui boom al tehnologiei virtuale și a realității augmentate, care a venit la pachet cu tot soiul de găselnițe care ne ușurează experiențele de shopping pe internet. Îți mai aduci aminte cum își planifica Cher Horowitz din Clueless outfiturile? Ei bine, aproape 20 de ani mai târziu, poți face și tu cam același lucru. Există acum platforme VR precum Dressing Room sau Style.me, care utilizează tehnologia realității augmentate pentru a le permite utilizatorilor să încerce outfituri pe un avatar. 

Brandurile și companiile tech au început să-și își unească forțele pentru a pune lucrurile în mișcare. Există deja o serie de joint ventures care fac schimbări, printre altele, în industria textilelor, care pare să fie zona cea mai profilifică și cu rezultate care au impact semnificativ și asupra mediului. Sau care-ți ușurează task-urile zilnice – și aici putem înșira o serie lungă de item-uri, cum e cazul jachetei inteligente rezultată din colaborarea Google și Levi’s, care se conectează la telefonul tău prin Bluetooth și-ți poate afișa și prelua apeluri telefonice, controla volumul muzicii sau îți poate accesa aplicațiile de navigare pentru a te îndruma; pantalonii pentru yoga Nadi X, care te ajută să-ți îmbunătățești posturile, atenționând-te cu mici vibrații în zonele corpului care trebuie ajustate; piesele vestimentare din colecția Athlete Recovery de la Under Armour, care absorb căldura purtătorilor și o reflectă înapoi pe piele ca lumină infraroșie, o energie sigură despre care se spune că încurajează recuperarea musculară și sporește relaxarea; Sensoria Fitness Socks, care au încorporat în materialul textil al șosetelor senzori care oferă informații, cu ajutoril unei aplicații, despre impactul piciorului cu solul în timp ce mergi ori alergi, ține evidența pașilor, a vitezei, altitudinii și a distanței parcurse; costumul de baie Neviano, cu senzori waterproof care te avertizează când nivelul razele UV crește și trebuie să reaplici crema SPF ș.a.m.d. 

Atât brandurile high-end, cât și cele mass-market (și o serie de start-up-uri ambițioase) par să exploreze tot mai mult noile modalități de a produce articole de îmbrăcăminte sustenabile – din țesături reciclate, din materiale organice precum algele, ciupercile, cojile  de portocale etc. Au apărut textile invovatoare care ajută pe termen lung la minimizarea impactului nociv al consumerismului asupra mediului, la reducerea consumului de apă, a amprentei de carbon etc. Există un nou val de companii care fac haine care necesită mai puțină spălare, cum e brandul ecologic Pangaia, care creează tricouri din fibre de alge, tratate cu ulei de mentă pentru le menține mai mult timp fresh între spălări – și estimează că acest lucru va economisi aproximativ 3.000 de litri de apă, comparativ cu un tricou obișnuit din bumbac. Wool & Prince este un alt exemplu, care creează piese din lână pentru bărbați, toate concepute pentru a fi spălate mai rar, iar începând de anul trecut, a lansat și linie de produse pentru femei, care cuprinde o colecție de rochii care pot fi purtate 100 de zile fără să necesite spălare. 

Exemplele benefice rezultate din influența pe care o are tehnologia asupra industriei modei sunt greu de cuprins și în continuă creștere, iar această legătură se anunță deja atât de fructuoasă încât, trebuie să recunoaștem, ne alimentează și speranțele către un viitor al lucrurilor simplificate și al consumului responsabil. 

Articol publicat în ediția de toamnă 2019 Alist Magazine.