Cum se deschide o bancă în care se salvează vieți

Povestea primei bănci de lapte matern din România începe într-o bucătărie dintr-un apartament situat în sectorul 3 al Bucureștiului. Mai exact, în congelatorul unui frigider înalt, acolo unde se află câteva pungi cu lapte înghețat. Laptele este al doamnei F. care, la scurt timp dupa ce a devenit mamă, și-a pierdut copilul. Pentru că avea lactație și pentru că își dorește ca laptele ei să hrănească alți nou-născuți, doamna F. și l-a donat în scop de cercetare. Lichidul înghețat va fi procesat în prima bancă de lapte matern ce se va deschide, în câteva săptămâni, la Spitalul Marie Curie din București. 

O premieră pentru România. Nu și pentru Europa, unde există deja 210 astfel de instituții. Chiar și în Bulgaria este una, încă din 1989, și – culmea – funcționează, deși e de la cap la coadă manufacturizată. Banca de lapte din Sofia reprezintă inițiativa unui medic neonatolog și a unor sudori, care au gândit și realizat întregul flux de procesare, povestește Eugenia Dobrescu, 33 de ani.

Licențiată în Economie, mama a doi copii, alergătoare de cursă lungă, și dovedită cu medalii, diplome, bătături și ore de antrenamente, ea și-a pus energia și determinarea într-un vis. Să le învețe pe românce povestea alăptării. Să le spună că a hrăni copilul la sân nu este deloc un chin și nicio traumă. Bazându-se pe certificările obținute, cea de nutriționist și de consultant în lactație, Eugenia Dobrescu a ales să facă voluntariat în Secția de Terapie intensivă nou-născuți de la Marie Curie, acolo unde sunt internați frecvent prematuri foarte mici, cu greutate sub 800 de grame sau născuți mai devreme de 30 de săptămâni. Or, pentru acești copii, laptele matern este vital.

Când un mililitru de lapte face diferența

Dobrescu a ales să facă voluntariat alături de Mihaela Niță, medic pediatru și consultant în lactație, certificat IBCLC (International Board Certified Lactation Consultant), într-o secție în care bătălia cu viața se dă în fiecare clipă, iar un simplu gest – precum așezarea copilului pe pieptul mamei – poate fi salvator. Împreună au avut ideea înființării unei bănci de lapte, în vara lui 2014, atunci când au cunoscut în secția doctorului Cătălin Cîrstoveanu o mamă cu surplus de lapte. Copilul ei mânca puțin – doar 30-40 mililitri de lapte, iar ea pompa la sân 300 de mililitri într-un sfert de oră.„Acela a fost momentul în care am zis Wow, la unison. Nu ne venea să credem”, povestește Eugenia Dobrescu. „Un singur lucru știam – ce am putea face cu atâta lapte. Am putea hrăni o secție întreagă”. Imaginați-vă ce înseamnă o secție de nou-născuți, copii fragili pentru care 3 mililitri de lapte la o masă reprezintă o adevărată provocare. Și adesea un motiv de sărbătoare pentru medici, asistenți, părinți și consultanți în alăptare.

Milk sharing-ul, practicat ilegal în maternități

„Acela a fost declicul”, spune și Mihaela Niță, „când am văzut laptele în surplus și mama care tot schimba recipientele la sân. Ne-a spus că vrea să doneze lapte și pentru alți copii, că are prea mult și că ar vrea să facă un bine”. Neoficial, milk sharingul – această dăruire a laptelui propriu – se practică în maternitățile din România, dar nu într-un cadru legal, așa cum ar presupune o bancă de lapte matern, afirmă pediatrul. Așa că au decis să-i vorbească doctorului Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie intensivă nou-născuți despre ideea înființării unei bănci de lapte matern, în cadrul secției, unde exista deja preocupare pentru nutriție. Răspunsul medicului Cîrstoveanu? „Excelent”, așa că în septembrie 2014 Eugenia Dobrescu vizita deja cea mai apropiată bancă de lapte matern (BLM) de lângă România – cea de la Sofia, a vecinilor bulgari.

Etichetele

Câteva luni mai târziu, inițiatoarele proiectului au schițat planul de lucru și bugetul estimativ – 80.000 de euro. Iar Eugenia Dobrescu și-a dat pantofii de sport jos din cui. Avea să alerge pentru un proiect de suflet – prima bancă de lapte matern. Povestește cu zâmbet despre primii bani strânși – de la prieteni, cunoscuți ori de la directoarea grădiniței unde îi învață copiii, bani pe care i-a adunat alergând la propriu. „Mi s-a spus și maratonista de garaj, dar apelativul mă amuză”, mărturisește Eugenia D. De etichete n-a scăpat nici Mihaela N., numită de către unii dintre colegii medici „o extremistă a alăptării”. Din viață, și nu din teorie însă, ea știe ce înseamnă laptele matern. „Imediat după naștere, fiul meu a fost internat la Terapie intensivă. Nu știam cum să îl ajut. O picătură din laptele matern contează. O picătură desparte lumile”, povestește.

Doctorat în Banca de Lapte

„Copiii ăștia au nevoie de un start mai bun în viață: au nevoie de oxigen, de tratamente, de iubire, de operații și, dacă poți să le dai și cea mai bună hrană, atunci o faci. Faci tot ce poți ca să le fie bine”, spune Enona Chiriac, de la Inima Copiilor (www.inimacopiilor.ro), cel de-al treilea om implicat în proiectul Băncii de Lapte. Prin mâinile Enonei, 39 ani, au trecut nu doar facturi de plată, ori comenzi de aparatură medicală, ci mii de pagini cu proceduri de lucru din țări în care băncile de lapte matern au deja tradiție.

Nu greșești dacă spui că-și poate da doctoratul în BLM. Știe pe de rost metodele și temperaturile de prelucrare ale laptelui matern, la fel și fluxul de lucru într-o astfel de bancă, ba chiar și distanța dintre frigiderele în care se vor păstra recipientele cu lapte gata preparat. Punctează reguli, notează proceduri, se uită pe statistici, iar dacă o întrebi cum este laptele matern, comparativ cu laptele praf, răspunsul este o conferință întreagă: „Laptele matern e mult mai bun decât formula. De asta OMS, UNICEF și medicii recomandă hrănirea copiilor cu lapte matern, la sân sau extras, iar dacă nu se poate, cu lapte donat. Abia ultima opțiune e formula. De asta producătorii de lapte praf sunt obligați să scrie pe ambalajele produselor pe care le vând că alăptarea este cea mai bună opțiune. Laptele matern înseamnă mai mult decât „masa” copilului. Înseamnă un transfer de imunitate/anticorpi care ferește copilul de infecții, iar colostrul – primul lapte al mamei – este un fel de vaccin pentru cel mic. Laptele matern e o substanță vie produsă printr-un proces care nu poate fi reprodus într-o fabrică. Iar laptele ăsta salvează vieți”.

Gesturi care schimbă totul

Pentru că despre viață este vorba. Despre viața unor nou-născuți. La Terapie intensivă nou-născuți de la Marie Curie se scrie din nou istoria. Sau normalitatea. Iar câteva femei și gesturile lor vor schimba România. Gesturi precum cel al doamnei F. „Femeia asta și-a dăruit laptele ca să începem cu el, ca să avem pe ce să facem testele și probele la Bancă. Și nu e singura”, spune Enona Chiriac. „Sentimentul ăsta că sunt mame care vor lua în grijă copiii altora e fain. E încurajator să vezi povești precum cea a Cameliei Grindean, căreia îi pare rău că și-a aruncat surplusul de lapte la un pom, că l-a risipit, în loc să îl dea gratuit unei bănci de lapte. Laptele ăsta pe care mamele îl produc va fi folosit, dacă ni-l donează, și pentru a face bine un alt copil”.

Ce trebuie să știi dacă vrei să donezi lapte

• Laptele se donează gratuit și tot la fel li se oferă copiilor, în funcție de priorități și de indicațiile medicilor.
• Laptele donat e pasteurizat și analizat, apoi e oferit copiilor pe baza unei rețete medicale, prioritizat în funcție de nevoile pacienților.
• Laptele matern e important pentru prematurii foarte mici, pentru copiii au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenție chirurgicală, pentru copiii cu afecțiuni gastrice (de pildă cu sindrom de intestin scurt), boli metabolice, cardiace, pulmonare, pentru copiii care nu tolerează alt tip de hrană. Uneori copiii primesc mese complete, alteori au nevoie de numai 2/3/5 mililitri de lapte matern. Uneori mama nu este lângă copil, poate fi încă în maternitate, în timp ce nou-născutul a fost deja transferat la TINN. Câteva zile, până ajunge mama, copilul poate primi laptele altei mame. Din păcate, copiii cu boli grave sunt abandonați. Alteori, din motive de stres, mama nu poate iniția lactația sau nu are lapte suficient, caz în care alimentația copilului va putea fi completata cu lapte din bancă.
• O mamă poate dona lapte la fiecare naștere, dacă are lactație.
• Pot dona lapte mamele cu copii mai mici de un an, cel mai hrănitor e laptele celor ai căror copii nu au împlinit încă 6 luni. Laptele donat de mamele care au născut prematur are o compoziție specială și va fi destinat, desigur, altor prematuri.
• Laptele din bancă este păstrat la o temperatura mai joasă de –21 grade Celsius, și poate fi păstrat un an (de la momentul extracției).
• Banca va deservi în principal pacienții Sectiei de TINN Marie Curie. Mai multe informații pe www.bancadelapte.ro.

Text de Diana Marcu / Foto: Alex Popa