Este o perioadă a anului în care vorbim tot mai mult despre generozitate și despre a fi bun cu cei din jur. Însă câți dintre noi ne întrebăm ce efect are generozitatea și actele de caritate, filantropia asupra creierului nostru? Studiile sunt mai mult decât interesante și ne arată că, ajutându-i pe ceilalți, nu doar că oferim ceva înapoi comunității, ci îi oferim creierului nostru niște recompense extrem de importante.
Practic, atunci când facem acte de binefacere, în creierul nostru se eliberează acele substanțe care sunt responsabile de starea de bine, de pace, de liniște și de euforie: dopamina, endorfinele și oxitocina. Deci, chimia creierul se traduce printr-un sistem de recompense care urmează actului caritabil. Astfel, prin acest comportament nu doar că îi ajutăm pe ceilalți, dar se pare că îi oferim și creierului nostru o stare de… aproape extaz. Și atunci – care sunt consecințele acestor substanțe eliberate în creier? Studiile ne arată că cei care fac acte de bunătate au o stare de sănătate percepută mai bună, o dispoziție mai bună, dar și longevitate. Deci, atunci când vine vorba de starea de sănătate suntem mai câștigați când dăruim decât atunci când primim.
Apare însă un amendament cu privire la aceste rezultate. Sistemul de recompense nu se activează în creier decât dacă intențiile pe care le avem în urma actului de donație nu ne implică pe noi ca persoane. Așadar, sinele nu este luat în calcul, nu ne gândim ce efecte (sociale, morale, religioase etc.) va avea actul nostru asupra propriei persoane, ci îl facem cu scopul clar stabilit în mintea noastră (și nu doar declarat) de a-i ajuta pe cei care au nevoie.
Iată cum buna dispoziție din această perioadă a anului poate fi explicată și prin aceste acte de umanitate și bunătate care sunt mai frecvente acum decât în orice alt moment. Secretul ar fi să perpetuăm starea de bine și după venirea noului an!
Text de Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut relațional recomandat de www.paginadepsihologie.ro