„Ce este adolescenţa? Ei bine, specialiştii au o teorie simplă, care este relativ adevărată: «Este o perioadă de transformare, în care copilul devine încetul cu încetul adult și în care apar schimbări fizice majore.» Da, aşa este la nivel fizic, dar la nivel moral? Sunt ispite si încercări la tot pasul, care atrag odată cu ele nenumărate probleme. Certuri, discuţii, neajunsuri, teorii interminabile, toate acestea se adună, dar până când?

Ajungi să te cerţi cu părinţii din două în două zile! Toţi cei pe care îi considerai cândva modele demne de urmat, care te înţelegeau, evident din familie, s-au alăturat celorlalţi membri sau, cum mai spun eu, «rezistenței». Toată lumea se întoarce împotriva ta uşor, uşor, într-un mod din ce în ce mai brutal. Și te doare.

Familia este nemulţumită de cum ai ajuns, ei nu pot înţelege de ce ai ales să schimbi un copil ascultător, deştept şi frumos pe un vagabond! Trist este că aici apare dilema. Să redevii ce ai fost odată cu riscul de a-ţi abandona prietenii sau să uiţi discuţia de acum zece minute. Însă, orice ai face, nu vei uita dojana părinţilor, teoriile interminabile ale bunicilor despre viaţă şi certurile cu întreaga familie. Ai prieteni! La ce bun? Se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi tine. Vă vedeţi rar în parc şi povestiţi cu lacrimile pe obraz despre ce s-a mai întâmplat în ultimul timp!

Ai ajuns să urăşti adulţii şi asta te apasă. În acest moment, nimic nu te poate aduce mai aproape de ei! Tratezi profesorii cu aceeaşi indolenţă cu care îţi tratezi şi familia, chiar dacă unii dintre ei îşi fac timp să predea și fragmente din «școala vieții». Te vor ţine minte şi te vor taxa la notă. Tocmai când erai dispus să îi mai ierți pe cei trecuţi prin viaţă, ura îţi creşte iar şi atinge cote maxime!

Singura soluţie este să le lași impresia că esti acelaşi. Familia trebuie să vadă ca eşti acelaşi copil ascultător, deştept şi frumos; dascălii – că eşti acelaşi elev silitor şi implicat trup şi suflet, iar prietenii – că ești acelaşi nebun pe care se pot baza oricând!

Lăsând la o parte aceste probleme care te fac să plângi până nu mai poţi, adolescenţa are şi o parte frumoasă – cea a cunoaşterii. Cunoaşterea educaţiei, a primei iubiri, a primei aventuri noaptea în pădure cu gașca şi multe altele! Așa că nu lăsaţi problemele să vă copleșească!”

Text de Răzvan Burcea, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Jean Monnet, București. Foto: outnow.ch