Moara de hârtie reînvie arta meșteșugarilor

Am văzut primele carnețele dintr-o hârtie specială la un târg (Crazy Christmas, a cărei ediție din 2017 va avea loc pe 16 decembrie, deci stay tuned) și m-am bucurat, pentru că auzisem numai povești frumoase despre aceasta invițiativă de a readuce în prim-plan meșteșugurile, tradiția și de a reuni oamenii într-o activitate creativă. Așa că am stat de vorbă cu Dana Georgescu, membru fondator Moara de hârtie, despre acest proiect special.

De ce o afacere care utilizează tradiţiile româneşti?

Proiectul Moara de hârtie – Satul meşteşugurilor este un experiment, o încercare de a prelua picături din esenţa meşteşugurilor şi a satului de altădată, de a le combina creativ cu ingrediente contemporane. Din punctul nostru de vedere, al echipei, a te ocupa de tradiţii şi meşteşuguri este o mare provocare în zilele noastre, pe care ţi-o asumi dacă inima îţi şopteşte să o faci. Afaceri nu poţi face cu meşteşugurile şi cu tradiţiile, poţi doar să le iubeşti şi să le pui în valoare. De ce le-am ales? Pentru că este o cale de a-ţi face viaţa mai frumoasă ţie şi oamenilor din jurul tău.

Despre începuturi ai putea spune că…

Suntem într-un continuu început. De acum opt ani, de când a apărut ideea Moara de hârtie şi mai ales de acum șase ani, de când am construit la Comana atelierul-muzeu dedicat hârtiei, tiparului şi legătoriei, experimentăm, inovăm, creăm, ne reinventăm. Fiecare pas este un nou început: ridicarea singurei construcţii din secolul XXI destinate a fi moară de hârtie, Satul meşteşugurilor, un proiect complementar prin care am creat, anul trecut, ateliere de meşteşuguri tradiţionale româneşti. Începuturile sunt cele mai grele, dar şi cele mai frumoase. Important este să pui început bun, cu oamenii potriviţi.

Cea mai mare bucurie ai avut-o atunci când…

La noi, bucuria este o stare pe care ne-o dăruiesc oamenii care intră în contact cu universul creat aici. Sunt oameni care ne spun că nu ar mai pleca, că n-au mai trăit de multă vreme o experienţă atât de specială. Dar aceste bucurii n-ar fi fost posibile fără o bucurie uriaşă, pe care am trăit-o în 2016, când am reuşit să deschidem spre vizitare la Comana Ansamblul Moară de hârtie-Satul meşteşugurilor. Datorită unei finanţări de la Guvernul Norvegiei am reuşit să inaugurăm ateliere de meşteşuguri dedicate ţesutului, fierăriei, ceramicii, prelucrării păpurii, lemnului, dar şi o moară veche, o bucătărie şi o brutărie.

O zi din viaţă afacerii tale decurge cam aşa…

Nicio zi nu seamănă cu alta. Dacă vorbim de o zi în care suntem vizitaţi de grupuri de copii, atunci întreaga echipă se mobilizează pentru a le putea oferi o experienţă unică – fie în atelierele în care ei îşi creează propriile foi de hârtie, fie la tipar, unde tipăresc ca pe vremuri, folosind litere mobile, ori în atelierul în care îşi meşteresc păpuşi din papură, la ceramică sau la ţesut. Dacă ne ocupăm de producţie, în oricare dintre ateliere este nevoie de multe teste şi răbdare pentru a ajunge la cel mai bun rezultat.

Cel mai frumos compliment…

L-am primit zilele acestea de la un băieţel de opt ani, care mi-a spus după ce ne-a vizitat: „Mă bucur că vizita la Moara de hârtie nu este doar un vis…”. Apoi, cineva a venit de departe, la un târg, pentru a-şi cumpăra un carnet pe care nu-l putea găsi altundeva.

Cuvântul care exprimă cel mai bine spiritul românesc este…

Simplitate. Pentru că simplitatea înseamnă esenţă, acea esenţă la care ajungi prin talent, dăruire, muncă şi, mai ales, iubire-adevărată.

Povestea ta preferată din folclorul românesc este…

Aş alege-o pe cea despre floarea-soarelui, pentru că este o poveste care ne îndeamnă să privim, precum această plantă, mereu către Soare. (Legenda spune că însuşi domnitorul Ştefan cel Mare avea o fată care nu putea vorbi şi pentru care singurul leac pentru a putea capătă grai era sărutul Soarelui. Soarele ia chip de om, se îndrăgosteşte de domniţă, dar Luna, soţia Soarelui, o preface pe fată într-o floare, din gelozie. Luna este pedepsită de către Soare să nu mai calce niciodată pe pământ, iar fata-floare este sădită în grădina palatului Soarelui şi rămâne cunoscută până în zilele noastre ca floarea-soarelui, o floare veşnic îndrăgostită de soare.)

Ar trebui să avem grijă de tradiţiile noastre pentru că…

… ele constituie o moştenire a neamului românesc, dar şi a întregii umanităţi. Această moştenire este adânc impregnată în fondul nostru sufletesc şi ne face să vibrăm într-un mod cu totul special, dăruindu-ne ceea ce cu greu ne mai poate dărui lumea de azi: emoţie şi bucurie într-o atmosferă creată de oameni pentru care tradiţiile, meşteşugurile, valorile de altădată continuă să fie importante.

România ta ideală arată cam aşa…

O ţară la fel de frumoasă cum este acum, dar apreciată, iubită şi înnobilată în fiecare zi prin acţiunile fiecăruia dintre noi. O ţară în care valorile trecutului, frumos armonizate în prezent, construiesc un viitor mai sigur şi mai luminos.

Foto: Moara de Hârtie (www.moaradehartie.ro)

CITEȘTE ȘI:

„Meșteșugurile și valorile tradiționale trebuie promovate”: Interviu cu designerul Andra Clițan