„Nu pot să vorbesc despre un anumit început, pentru că toată viaţă mea a fost şi, probabil, va fi în continuare legată de noi începuturi. Poate cel mai important, însă, a fost reprezentat de momentul în care am plecat de acasă, de la Miercurea Ciuc la Cluj, pentru a mă înscrie la examenul de admitere la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii Babeş Bolyai. A fost decisiv pentru mine şi mă bucur că am avut acest curaj, că am îndrăznit să dau la Teatru, pentru că tot ce a urmat după mi-a răsplătit din plin acest curaj. A fost un început destul de greu. Habar nu aveam cu ce se mănâncă meseria asta, nu m-am pregătit deloc, nu am făcut nicio oră de meditaţie şi, când am ajuns la admitere, mi-am dat seama că trebuie să am un repertoriu, iar eu nu ştiam decât o poezie. Aşa că am tras cu ochiul la colegii mei şi mi-am format pe loc un repertoriu, după care m-am dus la bibliotecă să iau toate cărţile de care aveam nevoie şi să învăţ textele, pentru că a două zi aveam examen. Şi, culmea, mi-a ieşit şi am reuşit să intru la facultate. Probabil că aşa mi-a fost dat sau… am fost doar norocos?

De la Cluj am trecut spre un nou început, atunci când am plecat la Satu Mare la Teatrul de Nord, de la Satu Mare la Timişoara, la Teatrul Naţional, iar de la Timişoara la Bucureşti, la Teatrul Odeon. Toate au fost momente-cheie şi au reprezentat etape importante în viaţa mea profesională. De altfel, fiecare proiect e un nou drum, fie că este vorba despre teatru sau despre televiziune. Astfel, am avut şansa a peste 50 de începuturi în teatru şi cred că a peste 15 în televiziune. Dar ce mă bucură cel mai tare este că toate aceste experienţe nu au rămas la stadiul de începuturi, ele au avut parcursuri şi finalizări clare şi au contribuit din plin atât la maturizarea mea umană, cât şi la cea profesională.

Însă de departe cel mai important început a fost întemeierea familiei, care presupune extrem de multe responsabilităţi, emoţii, trăiri şi cele mai frumoase sentimente pe care un om le poate avea. Mă bucur din tot sufletul că am avut curajul să fac lucrurile pe care le-am făcut, pentru că mi-au dat satisfacţii extraordinare. Iar acum, îmi place fiecare început de zi în care încerc să mă bucur de suma tuturor începuturilor pe care le-am avut până acum, atât profesionale, dar mai ales umane.”

Text de Pavel Bartoș