Când a fost ultima oară când te-ai bucurat de o activitate ludică, ai pierdut noțiunea timpului și te-ai simțit din nou ca în copilărie, la fel de lipsit de griji, rigori și cenzură? Când ți-ai permis să te “prostești” într-un sens jucăuș și autentic?
Din păcate, în societatea actuală, jocul este văzut ca o activitate neproductivă, ca o pierdere de vreme, iar așteptarea principală în ceea ce îi privește pe adulți, este ca aceștia să aibă o atitudine serioasă față de tot ceea ce ne înconjoară, față de mediul profesional și personal. Eventual, singurul tip de joc permis în viața unui adult este cel care cultivă competiția. A fi matur nu înseamnă să uităm să ne amuzăm de lucrurile mici și simple, chiar daca putem fi considerați superficiali si naivi. Uneori vrem să ne “dezbrăcăm” de haina autocontrolului și a rigidității și să ne bucurăm cum o făceam atunci când eram copii. Nu ne pierdem nevoia de a simți bucurie și plăcere pe măsură ce creștem, însă uităm beneficiile unei activități, daca aceasta devine insuficient explorată sau experimentată. În cartea sa “Jocul”, autorul și psihiatrul Stuart Brown, compară jocul cu oxigenul. El scrie: “… este peste tot în jurul nostru, dar merge mai ales neobservat sau neapreciat până când acesta lipsește”. „Acest lucru poate părea surprinzător până când veți lua în considerare tot ce reprezintă jocul. Jocul este arta, cărțile, filmele, muzica, comedia, flirturile și visarea cu ochii deschiși”, este de părere dr. Brown, fondatorul Institutului Național pentru Joc.
Jocul este esențial pentru sănătatea noastră (prin eliberarea de dopamină, “substanța plăcerii”, prin scăderea stresului, prin scăderea tensiunii arteriale), dar și pentru dezvoltarea intelectuală, pentru dezvoltarea creativității, pentru dezvoltarea armonioasă a relațiilor de cuplu și sociale, toate acestea în funcție de etapele de vârstă prin care trecem. În copilărie, prin joc înțelegem modul în care funcționează lumea și funcționăm noi. Pentru un adolescent, jocul poate reprezenta calea prin care acesta își acoperă nevoile specifice vârstei, acelea de a avea prieteni, de a aparține unui grup și de a fi apreciat. Pentru un adult, jocul poate crea noi conexiuni neuronale, moduri noi de a privi lucrurile și de a identifica soluții, crește flexibilitatea și de asemenea, jocul poate ajuta un adult să-și revină după o perioadă stresantă. Pentru vârstnici, jocul reprezintă calea prin care se păstrează nota de optimism asupra vieții, regăsirea sensului și oportunitatea de a redescoperi lucrurile dintr-o altă perspectivă, alături de nepoți.
Dacă păstrăm puțin focusul pe relații, în familie, prin joc, putem să le arătăm copiilor cât de mult îi iubim și cât de bine ne simțim împreună cu ei și putem folosi jocul ca oportunitate de învățare pentru diverse contexte dificil de gestionat din viața copilului. În cuplu, prin joc, putem reduce tensiunile, putem facilita conectarea și ne putem face viața mai ușoară, gestionând activități administrative prin joc, transformându-le astfel în sarcini mai puțin monotone. În viața profesională, jocul reușește să spargă barierele de comunicare și de interacțiune și ajută la crearea unui mediu mai puțin rigid, în care creativitatea se poate manifesta în voie (vezi companii precum Google, care au reușit să facă jocul parte integrantă a mediului de lucru).
Jocul, spune Stuart Brown, „Este o stare atemporală, esențială pentru oameni. Este, de asemenea, o stare de spirit, o atitudine de curiozitate și de mirare. Jocul, este ceea ce construiește creiere complexe, receptive, sociale și flexibile, care, la rândul lor, construiesc oameni și societăți complexe, receptive, sociale și flexibile”. Oamenii care nu includ jocul în viața lor, sunt cel mai adesea dependenți de muncă și trăiesc mai greu sentimente de bucurie.
Pentru a-ți recăpăta natura jucăușă, amintește-ți ce jocuri îți aduceau zâmbetul pe buze în copilărie, cum te simțeai atunci și ce poți aduce acum în viața ta de adult, pentru a face din nou loc jocului în viața ta. Înconjoară-te de oameni veseli, care nu au uitat să se joace! Astfel de activități ludice, te fac să te simți mai viu, mai încărcat cu energie, te fac să renunți la cenzură și să interacționezi într-un mod mai deschis și să te conectezi mai bine cu ceilalți. Pe termen lung, activitățile ludice conduc la un grad mai mare de sănătate fizică și psihică, așa că fă-le loc în viața ta! Mai mult decât atât, jocul nu se va “demoda” niciodată!
Mihaela Svet, psiholog și psihoterapeut în formare recomandat de www.paginadepsihologie.ro.