La unul dintre cele mai recente campionate PokerStars, care a avut loc în Praga, am aflat cum arată pokerul dincolo de stereotipurile perpetuate în filme. Printre jucătorii de poker pe care i-am întâlnit se numără Maria Konnikova și Fatima Moreira de Melo – una este autoare de bestsellere, doctor în psihologie și eseistă, iar cealaltă este campioană olimpică la hochei, cântăreață și comentator sportiv. De asemenea, Igor Kurganov și Liv Boeree sunt un cuplu care, pe lângă succesul la jocul de cărți, au în comun faptul că au înființat un proiect caritabil ce determină în ce mod donațiile provenite din câștiguri de poker pot fi folosite cât mai eficient pentru a ajuta cât mai multe persoane care au nevoie de acest lucru. Iată poveștile lor:
Maria Konnikova este autoarea a două titluri ajunse pe lista de bestsellere a celor de la New York Times – Mastermind: How to Think Like Sherlock Holmes și The Confidence Game. Pe lângă toate volumele publicate, scrie periodic esee pe teme legate de psihologie și știință, ce apar în publicații precum The New York Times, The Atlantic, Slate, The Paris Review sau The New Republic. În urma unui eveniment traumatizant petrecut în familia ei, Maria a început să se gândească la lucrurile care pot fi controlate și la cele care nu stau sub controlul unei persoane. Nu jucase niciodată poker, însă a decis că este o cale bună de a explora conexiunea dintre logică și noroc, pe care intenționează să o documenteze în cel mai nou volum al său.
Crezi mai mult acum în ideea de noroc decât înainte să te fi apucat să joci poker?
Este interesant că ai folosit această exprimare „a crede în”, pentru că norocul există indiferent dacă noi credeam sau nu în el. În viață există lucruri pe care nu le poți controla, și mi se pare că întrebarea e perfectă, pentru că aduce în atenție faptul că noi, ca oameni, nu suntem mereu dispuși să recunoaștem sau să fim de acord cu faptul că există situații în care nu avem cum să deținem controlul.
Unul dintre lucrurile cele mai interesante pe care le-am citit în ultima vreme sună așa: „lucrul acela care se întâmplă o dată la un milion de cazuri nu o sa se întâmple cu o frecvență nici mai mică nici mai mare de 1/1.000.000”. Există miliarde de oameni în lume, ceea ce înseamnă că acel „unul dintr-un milion” survine destul de des, însă când ni se întâmplă nouă, nu o gândim la modul acesta, ci ne întrebăm „Oare cum de mi s-a întâmplat tocmai mie, șansele erau atât de mici”. Pokerul te forțează să te gândești la asta de fiecare dată când ești la masa de joc. Nu poți să ignori faptul că există o parte de noroc, incontrolabilă. Poți să fii un jucător excelent, cu o strategie extrem de bine pusă la punct – asta nu îți garantează că o să câștigi un joc, pentru că există o parte pe care nu o poți controla – norocul de a prinde cărți bune, care nu e ceva constant sau măsurabil.
Ce te-a învățat pokerul despre echilibrul dintre o strategie și șansă/noroc?
Pokerul te obligă să aplici logica chiar și în situațiile cel mai puțin optime. Dar tot pokerul îți semnalează că există situații în care nu ai cum să deții controlul, de exemplul nu ai cum să influențezi modul în care se așază cărțile într-un joc. În viață e același lucru. Trebuie să iei o decizie și apoi să fii împăcat cu faptul că ai decis ceva și că mai mult de atât nu poți face pentru a influența rezultatul. Este arogant și inutil să crezi că poți controla totul. Dar, bineînțeles, tuturor ne este greu să facem mereu asta.
Cum ai învățat să joci poker?
Când am decis că vreau să învăț să joc poker, am apelat la unul dintre cei mai buni jucători din lume ca să învăț. Nu știam nici măcar câte cărți sunt într-un pachet.
Cât a durat până ai avut curaj să te aventurezi într-un joc real de poker?
Antrenorul meu m-a păcălit – când am jucat prima dată, venisem acolo cu gândul că doar o să mă uit, dar mă înscrisese în joc, așa că a trebuit să o fac. Aveam emoții mari, dar asta se întâmplă chiar și acum, pentru că, cu cât știi mai multe despre poker, cu atât este mai dificil să iei decizii. Ca și în viață, de altfel.
Care e cel mai important lucru pe care l-ai învățat prin prisma jocurilor de poker?
Că trebuie să înveți să îți asumi deciziile. Dacă ai hotărât să faci ceva și ai făcut-o, asumă-ți acest lucru, indiferent de rezultat. Trebuie să fii încrezător atunci când iei o decizie, dar și flexibil, pentru a putea accepta că trebuie să te adaptezi circumstanțelor care se pot schimba în mod neașteptat.
De exemplu, e posibil ca o singură carte să schimbe complet o mână pe care credeai că urmează să o câștigi, așa că nu trebuie să te lași descurajat sau, dimpotrivă, să te încăpățânezi să mergi pe același plan pe care îl aveai inițial, ci să te lași ghidat și de situația care se ivește. Genul acesta de scenariu se întâmplă foarte des în viață. De pildă, ai putea crede că o relație este minunată, dar poate după o vreme, nu mai merge cum ar trebui. În acel moment, ca și la poker, ar trebui să evaluezi situația și să nu te lași ghidat de faptul că, inițial, credeai că este vorba despre ceva ideal.
După ce îți vei scrie cartea, plănuiești să te lași de poker?
Nu de tot, însă probabil voi lua o pauză. În prezent, joc destul de mult, e ca un job full-time, pentru că eu consider că nu poți să excelezi în ceva dacă nu te dedici acelui lucru 100%.
Ai un doctorat în psihologie. Cum te-a ajutat acest lucru în poker?
Am studiat modul în care oamenii iau decizii în situații de risc, ceea ce se aplică și la joc. Mi se pare interesant, de exemplu, să fiu la masa de joc și să știu că, în teorie, fac un lucru “greșit”, dar să nu mă pot abține din a-l face. Nu putem nega faptul că oamenii sunt influențați de anumite de emoții, și acționează în consecință.
Cum confrunți situațiile de „tilt” (n.r. situații în care iei decizii pe baza emoțiilor, nu în mod logic)?
Sunt de părere că acest termen – tilt – ar trebui integrat în viața de zi cu zi. Pentru că se întâmplă oricui. Eu una port uneori căști antifonate pentru a putea să mă concentrez mai bine la joc, sau, dacă simt că energia de la masă e negativă, pur și simplu părăsesc jocul pentru câteva minute. E important să faci asta și în viață – să înveți să te distanțezi de situații pentru a evita să iei decizii pripite. E în regulă să recunoști că nu esti mereu stăpân pe situație și că ai nevoie de o pauză pentru a te regrupa.
Fatima Moreira de Melo este una dintre cele mai de succes jucătoare de hochei pe iarbă din Olanda. Din 1997 și până în 2008, a participat în sute de jocuri de hochei pentru echipa națională olandeză. În anul 2000 a făcut parte din echipa care a câștigat bronzul la Jocurile Olimpice din Sydney, în 2004 a câștigat argintul la Atena, iar în 2008, aurul la Beijing. Fatima este de asemenea model pentru un brand de bijuterii – Zinzi (zinzi.nl). Are o diplomă de masterat în drept și, pe lângă toate acestea, are și o voce superbă (a cântat la mai multe evenimente sportive din Olanda).
Cum s-a întâmplat să ajungi de la o carieră în hochei la una în poker?
Am început să joc poker cu colegii din echipa de hochei. Ajunsesem să jucăm în fiecare vineri seara după antrenamente, și se mai întâmpla să joc și acasă cu prietenii mei. Dupa ce am câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice în 2008, am primit un telefon de la o agenție de marketing sportiv, și am fost întrebată dacă sunt interesată vreun pic de poker, pentru că cei de la PokerStars își căutau un nou ambasador în Olanda. Am fost extrem de încântată, și s-a nimerit la fix, pentru că a coincis cu momentul în care îmi propusesem să mă retrag din hochei. Din acel moment am început să mă implic foarte mult în procesul de perfecționare al tehnicii de jucat Poker, am realizat că există foarte multe lucruri de știut. Încă învăț, de fapt, ceea ce face ca jocul să nu fie vreodată monoton sau plicticos.
Cât de des joci poker în prezent?
Cam de trei ori pe săptămână. Sunt implicată de asemenea în niște proiecte TV în calitate de analist sportiv, așa că încerc să găsesc un echilibru între cele două.
Cum se compară câștigarea unei medalii la Jocurile Olimpice cu câștigarea unui joc important de poker?
Cea mai mare diferență este că, în cazul hocheiului, faptul că este vorba despre o echipă înseamnă că împarți totul – fericirea, experiența de a lua o medalie. Deși presupune mai puțină libertate, implică în același timp și mai puțină responsabilitate, mai puțină presiune. În poker, ești pe cont propriu. Ești mereu liber să faci ce vrei, dar ești obligat să îți asumi toate deciziile pe care le iei. Să câștigi un turneu de poker sse traduce, pentru mine, într-o emoție cumva individuală, o fericire mai pură, cel puțin când privești din prisma ideii de realizare. Asta nu înseamnă că e neapărat un moment mai vesel, pentru că a sărbători o victorie alături de echipa ta e un lucru absolut magic. N-aș putea să zic că prefer una anume, sincer. Sunt foarte bucuroasă că le-am putut trăi pe ambele.
Care e cel mai important sau util lucru pe care l-ai învățat jucând poker?
Cel mai important lucru pe care l-am învățat este că, în poker, la fel ca în viață, trebuie să te adaptezi și să te ridici atunci când cazi. Când pierzi o mână, trebuie să nu îți pierzi concentrarea. Adaptabilitatea e crucială pentru că fiecare situație e diferită și fiecare jucător e diferit, așa că trebuie să fii flexibil și dispus să îți schimbi planul de bătaie.
Care e cel mai frivol lucru pe care ai cheltuit banii câștigați din poker?
Nu prea se întâmplă să cumpăr lucruri imediat după ce câștig un turneu. Dar am investit o parte din câștiguri într-un apartament, am investit și în bitcoin, într-un fond de investiții private și, bineînțeles, în noi turnee de poker. Nu sunt genul care să cheltuiască bani pe lucrurile frivole, o haină din blană artificală de la Zara e perfectă pentru mine.
Igor este unul dintre cei mai de succes jucători de poker din lume, cu milioane de dolari câştigate până în prezent. A copilărit în St. Petersburg şi apoi s-a mutat în Germania, a studiat matematică şi economie în universitate, și aplică cunoștințele dobândite în aceste domenii nu numai în jocurile de poker, ci și pentru a susține diverse proiecte caritabile.
Când ai început să joci poker? Cum ai ajuns să fii pasionat de joc?
Când aveam 16 sau 17 ani, am început să joc cu prietenii din liceu. Am făcut apoi o pauză, care a durat câțiva ani. Apoi, în 2008, am primit un voucher de 50 de dolari pe care îl puteam folosi ca să mă joc online. Am pierdut banii, dar am mai adăugat de cinci sau șase ori aceeași sumă, pentru ca nu aveam habar cum să îmi administrez banii. Norocul meu a fost că am reușit totuși să strâng câteva mii de dolari. Apoi, am început să mă prind de ce trebuie să fac și am început să joc constant pe perioada studiilor, pentru că nu îmi strica să am în jur de o mie de dolari în plus în fiecare lună.
Cât de des joci poker acum?
Variază destul de mult. Când sunt plecat pentru evenimente, joc foarte mult. La evenimentul PokerStars din Caraibe, am jucat timp de opt zile aproape continuu în turnee și jocuri cash. Când sunt acasă, însă, îmi iau pauze de câte una sau doă săptămâni în care nu joc deloc.
Spune-mi mai multe despre proiectul înființat de tine și iubita ta, Liv Boeree – REG Raising for Effective Giving. Știu că este bazat pe ideea de „altruism eficient”. La ce se referă acest concept?
Nu am fost niciodată interesat în mod special de un anume tip de proiect caritabil, însă mereu am vrut să ajut oameni care se aflau într-o situație mai puțin fericită – când eram mai tânăr, am lucrat în centre în care oamenii strazii pot să vină să mănânce o masă caldă, de exemplu. Am avut mereu senzația apăsătoare că trebuie să luptăm împotriva inegalității care există în lume. Apoi am început să aflu mai multe despre conceptul de altruism eficient, care se referă la realizarea unui calcul matematic ce arată care proiect caritabil ar putea profita cel mai mult de pe urma unei susțineri financiare. Pentru că nu am știut niciodată să aleg dintre diverse cazuri nefericite, am început să folosesc matematica pentru a determina în care ar fi mai bine să mă implic. Orice faptă bună este binevenită, bineînțeles, dar pentru că dispun de resurse limitate, aș vrea să le folosesc cât mai eficient pentru a ajuta oamenii. Proiectul REG face fix asta – determină cum putem face cât mai mult bine cu câștigurile din poker pe care le putem dona. Strângem bani pentru organizații care au fost selectate de give-well și ACE, două asociații care determină, prin procese matematice, care sunt proiectele caritabile care ar putea ajuta un număr cât mai mare de persoane. De exemplu, 40.000 de dolari ar fi de-ajuns pentru a asigura în America dresajul unui câine pentru a asista o persoană lipsită de vedere, dar aceeași sumă se poate traduce în 10.000 de operații în Africa pentru a trata Trachoma, o boală care cauzează orbirea. Desigur că este important să ajuți o persoană care deja a orbit, dar consider că are mai mult sens să ajut cu acești bani ca zece mii de persoane să evite riscul orbirii.
Prin REG te implici în transformarea lumii într-un loc mai bun, însă care este cel mai frivol lucru pe care ai cheltuit banii câștigați la poker?
Pe călătorii. De curând, am fost cu Liv în Australia și am stat într-o stațiune scumpă, dar spectaculoasă. Am cumpărat și niște computere mai scumpe, cu monitoare mai mari, o mașină (nu foarte scumpă, însă), și îmi place să mănânc la restaurante bune. Am mai cheltuit destul de mult și ca să merg la festivalul Burning Man, dar nu consider că e ceva frivol, pentru că ai de învățat multe lucruri de acolo.
Cum ai cunoscut-o pe iubita ta, Liv? Și cum e să joci alături de ea?
Ne-am cunoscut prin prieteni comuni (tot jucători de poker), am devenit prieteni, nu ne-am văzut o vreme, apoi ne-am reîntâlnit și am devenit un cuplu. E foarte bizar să fim la aceeași masă de poker, pentru că suntem destul de glumeți unul cu altul în afara jocurilor, dar în timpul unui turneu nu pot să fac glume cu ea sau să o ciupesc sau să fac lucruri de genul ăsta. Nu că nu ar fi permis, ci pentru că atunci când joc poker, îmi propun să fiu cât mai concentrat pe ceea ce fac pentru a putea lua cele mai bune decizii legat de joc. Partea draguță e că suntem amândoi foarte competitivi în general, ceea ce se vede la masa de joc, și e un lucru care face atmosfera să fie cu atât mai mai palpitantă.
Liv Boeree este model și prezentatoare TV. A jucat pentru prima dată poker în cadrul unui game show, iar, de atunci și până în prezent, a devenit una dintre cele mai bune jucătpare de poker din lume.
Cum ai decis să te înscrii la acea emisiune în care ai jucat pentru prima dată poker?
Abia îmi terminasem studiile și nu voiam să aplic pentru un job propriu-zis, așa că am început să caut reality show-uri la care aș fi putut să particip. Acela a fost primul care mi-a apărut în cale, așa că m-am înscris. Nu știam despre ce e. Știam doar că sloganul era „Poți să folosești metode de decepție pentru a câștiga 100.000 de lire”? Asta m-a atras.
Cum a fost să înveți poker pe sticlă?
Am prins jocul mai repede decât ceilalți concurenți, dar am jucat foarte prost în finală, așa că nu am câștigat. Dar așa am ajuns să iubesc jocul, așa că nu m-am uitat de atunci înapoi.
Ai o diplomă în astrofizică. Te-a ajutat în vreun fel la poker?
Da. Astrofizica presupune gândire analitică, iar faptul că am exersat asta mă ajută acum când joc poker. Sunt încă implicată în domeniu – am o miniserie TV numită „Amazing Science Adventures”.
Povestește-mi un pic despre cum ai ajuns să te implici în proiectul REG.
Eu și câțiva prieteni am decis că, atunci când jucăm poker, ar trebui să nu fie numai despre asta, ci și despre cum să ajutăm alte persoane. Așa că, probabil și datorită gândirii mele analitice, am decis că genul acesta de proiect de caritate se mulează pe stilul meu de gândire care prioritizează eficientizarea.
În ciuda calculelor și statisticilor, există vreun proiect caritabil pe care îl simți mai aproape de sufletul tău?
Mă preocupă în mod special proiectele care au legătură cu protejarea mediului, a animalelor. Reducerea creșterii animalelor în ferme e un exemplu bun – fermele afectează foarte mult mediul înconjurător, iar consumul de produse animale ne afectează și pe noi, oamenii, în mod direct, chiar dacă pe termen lung.
Cum e să joci alături de iubitul tău?
E amuzant. Între noi există o competiție continuă, într-un mod jucăuș. Ne place să ne întrecem unul cu altul. Faptul că e un jucător de poker atât de bun mă motivează să țin pasul cu el, deci e un lucru bun.
Îți poți încerca și tu mâna la poker (și norocul) aici. Iar dacă îți surâde gândul să mergi la un campionat PokerStars Live, poți începe aici procesul de calificare.