Spre destinații-spectacol, cu Iulia Verdeș

Cu actrița Iulia Verdeș, ajungem mai întâi în Köln, fără ca măcar să pornim la drum, dar urmează Los Angeles, și Paris, și Amsterdamul cu concerte bizare, și Moscova cu galeriile ei subterane, și Alexandria cu un festival de teatru tânăr, și discoteca de altădată din curtea bunicii, și Elveția văzută din mașină, și o aventură nouă la Sfântu Gheorghe, în 7, și, la final, o florăreasă dintr-un spectacol – Radikal. Să pornim, așadar!

Un oraş de neuitat
Au fost experiențe atât de diferite, încât mi-e foarte greu să aleg pe cel mai „de neuitat” dintre toate cele „de neuitat”. Marele avantaj al meseriei noastre e că, într-adevăr, călătorim mult. Dar totuși îmi amintesc deseori de Los Angeles. Probabil pentru că a fost primul oraș străin vizitat, prima mea ieșire din țară, primul meu zbor cu avionul (da, 11 ore!). Și, inevitabil, când spun Los Angeles, fredonez „I’m going going, back back, to Cali Cali“.

O stradă pe care te-ai întoarce oricând
Rue Foyatier, Paris.

O destinație-spectacol: Köln
Gate: Godot Cafe-Teatru, de obicei porțile se închid la 18:55 și aveți parte de un zbor de aproximativ o oră în compania Alexandrei Badea și a mea. Povestea Köln a început în iarna anului 2015. Köln este povestea a două românce. Köln este orașul care le adoptă. Köln e refugiul și ultima lor șansă. Iar în acest oraș, noaptea, adevărul ustură. Un spectacol cu și despre femei. Un spectacol-manifest. Un spectacol al eliberării. Deși am avut avanpremiera în decembrie 2015, lumea ne întrebă dacă este un spectacol inspirat din faptele reale petrecute chiar la Köln în noaptea revelionului 2015-2016. Însă orice asemănare este absolut întâmplătoare.

O escapadă culturală în Europa
Pe lista mea sunt: Londra, Berlin, Paris. Dar și Amsterdam. O gașcă de oameni ajunsă în Amsterdam, într-o iarnă cumplit de friguroasă. Am luat o hartă și am început să vânăm la propriu toate evenimente culturale din acea perioadă, de la Muzeul de Artă Contemporană până la cele mai bizare concerte în foste catedrale și biserici. În schimb, mi-aș recomanda să fiu mai atentă și cu partea culturală din Asia. De fapt, e chiar un wishlist: o escapadă culturală în Asia.

O întâmplare mai puţin obişnuită
O săptămână la Moscova, la Generation Campus, program realizat de Festivalul Internațional de film de la Moscova. Stațiile de metrou din Moscova. O adevărată nebunie, o întreagă aventură. Aș concepe un ghid despre „cum să supraviețuiești într-un muzeu aglomerat de marmură cu trenuri și cu un alfabet pe care nu-l înțelegi”. După o semirătăcire la metrou, a fost chiar necesar să învăț câteva litere elementare din alfabetul lor.

O călătorie în România: Sfântu Gheorghe
Călătoria mea la Sfântu Gheorghe începe cu spectacolul 7, regizat de Sebastian Marina la Teatrul „Andrei Muresșnu”. Recunosc că înainte de această colaborare nu știam multe lucruri despre acest oraș. Auzisem că e un oraș, deși micuț, foarte activ din punct de vedere cultural. Pot să mă acomodez oriunde, îmi place să călătoresc și să ascult povești noi. Știam că pentru acest proiect va trebui să mă mut acolo. Maxim o lună. Nici nu mai știu exact cât am stat. N-am plecat la drum cu idei preconcepute. Primul spectacol văzut la Sfântu Gheorghe a fost la Teatrul „Andrei Mureșanu”, prima petrecere din Sfântu Gheorghe a fost cu colegii mei de la teatru în barul Teatrului Maghiar. Sfântu Gheorghe este genul acela de oraș unde imediat ce ajungi, brusc se dilată timpul și-ți dai seama că, oricât de mult ai munci, tot îți rămâne și ție un timp numai pentru tine, acel quality time al tău.

Un festival de teatru de neratat
Anul acesta am fost prima dată la Ideo Ideis, la Alexandria. Când am plecat de acolo mi-am dat seama că mi-aș fi dorit și eu un Ideo Ideis când eram în liceu. Dacă ești adolescent, fă-ți o vacanță la Alexandria în perioada festivalului. Sigur o să fie una dintre acele experiențe despre care o să vorbești și o sa vorbești și o să tot vorbești.

O amintire dintr-o vară a copilăriei sau a adolescenţei
Copilăria mea e strâns legată de vacanțele de la bunici, undeva într-un sătuc din județul Vâlcea. Am mulți verișori și verișoare, o parte din satul de la țară e format din rudele noastre. Iar într-o vară noi, cei mici, ne-am hotărât să ne facem propria discotecă pentru că cei mari nu ne luau și pe noi la căminul cultural. Așadar, a urmat o vară plină de discoteci improvizate în curtea bunicii, cu scenete inventate de mine, ascultam muzică la casetofon, mai ales Adriano Celentano. Când am văzut că funcționează toată treaba asta, am început să pun și taxă de intrare în curtea bunicii; bineînțeles că am fost obligată să dau banii înapoi copiilor.

Primele vacanţe din viaţă ta
Primele vacanțe au fost cu părinții. La munte, la mare, la bunici. Aveam o Dacia 1310. Țin minte și acum numărul. Locul meu preferat era dreapta spate. Am colindat cu această bibiuță tot ce se putea colinda. Ne luam cortul și uitam să ne mai întoarcem acasă.

Cărțile din bagaj
Acum: Middlesex, de Jeffrey Eugenides, pentru relaxare. Și Hotel Europa, de Goran Stefanovski, o piesă de teatru deja montată de Andrei Raicu la Teatrul Național din București, prin programul 9G la TNB, unde urmează să fac o înlocuire.

Timp liber în Bucureşti
E interesant că după o perioadă lungă la Sfântu Gheorghe și Râmnicu Vâlcea, chiar am venit în concediu la București. Vara asta am preferat să stau. Pur și simplu. A fost un an agitat și plin pentru mine și chiar așteptam să stau, efectiv. În ultimul timp prefer cafenelele, spațiile mai puțin aglomerate, locurile unde poți discuta fără să ai senzația că țipi la oameni.

Cafeneaua preferată din întreaga lume
De fapt, nu este cafenea, este un bar. Barul Teatrului Maghiar din Sfântu Gheorghe. Nu am să laud cafelele cu lapte și scorțișoară și zâmbetele calde cu care le primești de fiecare dată, ci atmosfera de acolo, mixul cultral care mă fascinează, oamenii deosebiți pe care i-am întâlnit acolo. E un spațiu care te provoacă sa creezi. E o calda și prietenoasă întâlnire între români și maghiari.

Stil Radikal. O florăreasă, dintr-o seară la Green.
Suntem totali și Radikali numai la Teatrul Luni de la Green Hours. Radikal este povestea lui Oliver, un tânăr aspirant la statutul de lider social și politic. Pornind de la citatul lui Friedrich Nietzsche: „Extremismul este unica formă de voință a celor slabi și nehotărâți”, Radikal este un spectacol ce militează împotriva extremismului de orice fel. Un spectacol despre extremism, lipsă de repere, dezorientare și infantilism, ingrediente perfecte pentru orice platformă socio-politică ce vrea să adune în jurul ei cât mai mulți adepți, cât mai slabi și cât mai nehotărâți. Radikal s-a născut din dorința autorului de a sublinia gradul major de pericol pe care îl reprezintă extremismul de orice natură și este o comedie amară despre clișee, prejudecăți, teribilism și iraționalitate.

Un city break memorabil
Trei zile. Două țări. Am ajuns în Elveția, am luat mașina și am făcut un road trip până în Franța. Vin și brânzeturi, nopți petrecute în piațete până la 5.00 dimineața. Prins răsărituri.

O călătorie din viitor: Germania
Spectacolul Köln ajunge la Rumänische Kulturtage în München. Pe 8 decembrie, chiar o să simțim vibe-ul nemțesc. Și eu, și colegii mei suntem foarte curioși cum vor primii românii din München povestea celor două emigrante românce plecate în Germania pentru o viață mai bună.

 Foto: arhiva personală