Problemele de mediu cauzate de consumerism și fast-fashion par să-și fi găsit un adversar din ce în ce mai puternic – moda sustenabilă și etică.

De Amalia Dobre

Moda nu mai este de multă vreme doar despre haine, vorbește, uneori destul de răspicat, despre realitatea politică și economică, despre problemele de mediu și sociale ale lumii. Designerii nu o mai folosesc doar ca pe un instrument de exprimare pur personală, ci și ca pe unul de comunicare, cu ajutorul căruia se spun adevăruri, sunt semnalate nereguli, iar toate aceste demersuri, în ultima perioadă, par să aibă o direcție clară – schimbarea. 

În martie 2018, Versace anunța că va înceta să mai folosească în colecții blana naturală, știre care a zguduit un pic industria, venind de la o casă pentru care excesul și luxul erau cuvinte-cheie. „Blană? Am depășit momentul. Nu vreau să omor animale ca să fac modă. Nu e normal“, declara Donatella Versace într-un interviu pentru the The Economist’s 1843. Decizia Donatellei se alătură unui grup tot mai mare de designeri și retaleri high-end care au anunțat, cel puțin în ultimii doi ani, că renunță la blana naturală – Gucci, Furla, Michael Kors, Burberry, Diane Van Furstenberg (care a nunțat că nu va mai folosi nici piele de animale exotice, mohair și angora) ș.a. Mai mult, în mai, binecunoscuta platformă de e-commerce, Farfetch, a adăugat o notă în secțiunea „Termeni și Condiții“ în care promite că, până la sfârșitul anului viitor, va înceta complet comercializarea produselor din blană naturală. Iar una dintre mișcările cu cel mai mare impact, a fost hotărârea luată de organizatorii Paris Fashion Week, în septembrie, de-a interzice piesele din blană naturală pe podiumuri, ceea ce forțează un pic și mâna designerilor care expun la Paris și încă nu au luat această decizie. Dar presiunea pusă pe designerii care folosesc în continuare blana naturală nu vine doar din direcția celor care au trecut-o pe „lista neagră“, ci și a organizațiilor pentru drepturile animalelor, ale căror demersuri au rezultate din ce în ce mai bune. Ne-aducem aminte și de campania Peta din 1994, în care Christy Turlington și Naomi Cambell făceau celebru mesajul „I rather go naked than wear fur“ și influențau o serie de case mari de modă să oprească folosirea blănii naturale – Calvin Klein, Tommy Hilfiger, Ralph Lauren, Armani, Vivienne Westwood.

Folosirea blănii naturale nu este însă singura problemă, industria modei e considerată a doua cea mai nocivă pentru mediu, după industria combustibililor fosili. Consumul mare de apă, poluarea cauzată de tratamentele chimice utilizate pentru vopsirea și prepararea materialelor sau eliminarea unor cantități mari de îmbrăcăminte nevândută prin incinerare sau depozite de deșeuri sunt câteva dintre problemele majore cauzate, în mod special, de segmentul fast-fashion.

Bumbacul este unul dintre cele mai folosite fibre textile și una dintre cele mai problematice – cultivarea lui necesită consumul unui nivel ridicat de apă și de pesticide pentru a preveni eșecul culturilor. Într-un studiu efectuat de Water Footprint Network, în India, pentru a fi produs un kilogram de bumbac sunt cosumați, în medie, 22.500 de litri de apă. (La producerea unui singur tricou din bumbac se consumă 2.700 de litri de apă.) Poliesterul este un alt inamic. Aproximativ 60% dintre articolele de îmbrăcăminte sunt fabricate din poliester, o formă de plastic derivată din combustibili fosili. Pe scurt, cu fiecare spălare, fibrele de plastic din hainele sintetice își fac drumul de la mașinile de spălat în râuri și oceane. Un alt exemplu, la fel de alarmant, a fost descoperirea organizației Greenpeace, care a vizitat, în 2010, Xintang, oraș considerat capitala blugilor – aici sunt produse 260 de milioane de perechi de blugi anunal, asta înseamnă 60% din cantitatea totală de blugi produsă în China – și care a găsit metale grele precum cadmiu, crom, mercur, plumb, și cupru, folosite în tratarea și vopsirea denimului, în mostrele luate din apele din zonă.

Problemele cauzate de hainele pe care le purtăm sunt mai complexe de atât, există, în schimb, un interes comun din partea organizațiilor, a designerilor și retailerilor fast-fashion de a schimba situația. În 2016 H&M și Inditex (Zara, Bershka, Stradivarius etc.) erau printre cei mai importanți utilizatori ai bumbacului organic. Și chiar dacă utilizarea globală a bumbacului organic reprezintă mai puțin de 1% din producția anuală de bumbac, este o soluție care ajută la minimizarea răului cuzat de consumerism asupra mediului.

În 2017, la Copenhaga Fashion Summit, Global Fashion Agenda a inițiat un pact cu industria modei – sau cel puțin o parte considerabilă din ea – prin care, până în 2020, cei peste 70 de retaileri care au semnat își iau angajamentul să crească procentul de colectare și de recilare.

Numărul designerilor care caută individual modalități prin care să îmbunătățească procesul de producție și să-l încline către sustenabilitate este din ce în ce mai mare. Stella McCartney și-a conturat viziunea asupra modei eco-friendly încă din 2001, de la primele sale colecții – nu folosește încă de atunci blănă naturală și piele, iar din 2010, nici PVC. În 2003, toate magazinele sale din UK erau alimentate cu energie de la Ecotricity, o companie specializată pe comercializarea energiei verde. Iar portofliul ei în ceea ce privește sustenabilitatea devenind tot mai mare, an de an. Tom Ford își îmbunătățește de mai bine de 10 ani practicile producției etice, în 2017 a și primit premiul Best International Designer Supporting „Made in Italy“ la Green Carpet Fashion Awards. Miroslava Duma a lansat Fashion Tech Lab, un proiect care investește în tehnologii noi de țesături cu scopul de a reduce amprenta de carbon. Vivienne Westwood, binecunoscută pentru mișcările sale activiste, și-a numit colecția pentru primăvară-vară 2019 „Buy Less, Dress Up“. Lacoste a semnat un parteneriat pe trei ani cu International Union for Conservation of Nature, pentru a ajuta 10 specii pe cale de dispariție. Chopard, unul dintre liderii industriei de bijuterii și ceasuri, a anunțat în iulie 2018 că va folosi doar „aur etic“, achiziționat din surse responsabile. Iar lista e cât se poate de generoasă și în continuă creștere. Asistăm chiar la o revoluție a sustenabilității, cu acțiuni din ce în ce mai numeroase care par să pună în mișcare motorul schimbării.

Dar cum influențează aceste schimbări obiceiurile de cumpărare ale oamenilor? În 2017, Yoox Net-a-Porter a făcut un sondaj pe 24.000 de cumpărători, iar 72% dintre ei au spus că preocupările lor pentru mediu le influențează deciziile de cumpărare, în timp ce 58% au fost de părere că informațiile „la vedere“ legate de etica și sustenabilitatea unui produs le-ar infuența alegerile.

Moda etică și sustenabilă a venit ca răspuns organic la efectele devastatoare asupra mediului provocare de consumerism și de segmentul fast-fashion – proces din care facem parte și noi și pe care-l putem îmbunătăți făcând alegeri conștiente, reducând consumul și reciclând.

Foto: hepta.ro