Tot ce trebuie să știi înainte să mergi la schi. Sfatul specialistului

Sezonul rece a început și, odată cu el, apar și primele oportunități pentru schi în țara noastră. Fiind un sport din ce în ce mai iubit de români, schiul a devenit foarte popular și, din acest motiv, apar și problemele medicale, mai ales în rândul celor care nu respectă câteva reguli esențiale de prevenție. Pentru a afla mai multe pe acest subiect, am stat de vorbă cu medicul Vlad Predescu, chirurg ortoped specializat în traumatologie sportivă.

În primul rând, trebuie să fim conștienți de riscul unor accidente în perioada schiatului, chiar dacă experiența și pregătirea fizică este adaptată nivelului de dificultate al pârtiei. Din păcate, cele mai des întâlnite sunt leziunile genunchiului, în special entorse și fracturi de platou tibial sau de gambă. Atunci când apare o entorsă la nivelul acestei articulații, acestea pot fi urmate de rupturi sau întinderi ale ligamentului colateral medial, rupturi ale meniscului sau rupturi ale ligamentului încrucișat anterior. Din punct de vedere statistic, peste 40% din accidentele care au loc la schi sunt direct corelate cu articulația genunchiului. Cea mai bună metodă de prevenție este stabilirea unui program fizic riguros, menit să întărească și să crească rezistența mușchilor care intră în componența acestei articulații. De regulă, un astfel de program de pregătire trebuie început cu opt până la 12 săptămâni înainte de prima sesiune de schi.

Primele semne ale unor probleme

Atunci când avem de-a face cu o fractură, contextul clinic și tratamentul sunt clare, însă, în cazul unor rupturi ligamentare, diagnosticul este mult mai dificil de stabilit. Acest lucru se întâmplă deoarece, de multe ori, durerea intensă apărută în timpul căderii nu îi împiedică pe sportivi să își continuie coborârea. Efectele negative apar abia după câteva ore, atunci când durerea devine puternică și zona începe să se tumefieze. “În cazul acestor leziuni, este recomandabilă o investigație clinică și una imagistică, de tip RMN. Din cele discutate cu pacienții, aceștia declară, în majoritatea cazurilor, că au căzut în urmă cu șapte-zece zile și că durerile s-au diminuat după incident, însă au rămas cu o stare de instabilitate și cu senzația că uneori îi scapă genunchiul. Din punct de vedere medical, acest simptom ne descrie existența unei leziuni ligamentare sau, în cazuri rare, a unei rupturi de menisc” declară doctorul Vlad Predescu.

Cum prevenim accidentele

De foarte multe ori, accidentările pornesc de la faptul că legătura de schi este prost reglată și nu se eliberează în timpul căderii, așa cum a fost gândită. Astfel, articulația genunchiului este supusă unui mecanism de torsiune care duce la întinderea sau ruperea ligamentelor. O situație aparte este cea a celor care au leziuni ligamentare vechi la nivelul genunchiului, pe care, în loc să le trateze, încearcă să le protejeze cu orteze de alte traumatisme articulare. Practic, ei riscă mult mai mult, întrucât își expun articulația deja afectată unor alte traumatisme care, chiar dacă sunt de intensitate mai mică, pot duce la leziuni mult mai serioase și, implicit, mai greu de tratat.

Tratementul trebuie început cât mai repede

Din punct de vedere medical, neglijarea simptomelor poate duce, pe termen mediu și lung, la uzura timpurie a cartilajului articular și, invariabil, la apariția artrozei. În acest stadiu, intervenția chirurgicală de reconstrucție a ligamentului devine singura opțiune viabilă, iar operația trebuie făcută de chirurgi cu experiență deoarece rezultatele favorabile sunt condiționate de nivelul de precizie și de tratament. La nivel global, se preconizează că doar două treimi dintre cei care suferă de astfel de ligamentoplastii pot reveni la forma anterioară accidentului, rata de succes depinzând foarte mult de nivelul de expertiză al echipei care efectuează intervenția.