A avut ca inspirație minimalismul japonez, dar și trdițiile românești și motivele grecești. Claudia Castrase spune că uneori o inspiră o discuţie cu un artist, un video sau pur şi simplu o imagine, iar noi pariem deja pe niște piese inspirate de cubism și arhitectură în următoarele colecții. „Am 100% încredere în mine, am învăţat că trebuie să fiu optimistă 200% şi că totul depinde de mine”, zâmbește Claudia Castrase, privind în urmă la cei 14 ani de când prima piesă a plecat pe ușa atelierului său. Am vorbit cu designerul român despre trenduri și colecții, despre inspirație și costume de film, despre visuri (încă) neîndeplinite și, evident, despre lucrurile pe care le vom purta vara aceasta.

Ce vom purta această vara? Cum arată hainele tale pentru primăvară/vară 2017?

Colecţiile pe care le propun în ultimii ani conţin mai degrabă piese all seasons. Acum este o perioadă în care dungile şi oranjul mă obsedează. În această vară veţi vedea multe tipuri de dungi în colecţia mea. Pentru că m-a preocupat jocul dungilor, am decis să fac şi o reinterpretare a colecţiei Geometrics, foarte iubită de către clientele mele. Această colecţie capsulă se află deja la vânzare pe www.claudiacastrase.com.

De unde îţi găseşti inspiraţia pentru o nouă colecţie?

Când „a creea” e un fel de antrenament continuu, inspiraţia vine pur şi simplu. Dar am nevoie de intimitate şi de puţină muzică atunci când mă apuc de desenat. Am două caiete de schiţe pe care le plimb de acasă la atelier. Schiţez aproape zilnic câte o idee. Acum desenez direct schiţa tehnică, nu mai fac crochiu de modă. Pentru a-mi stimula creativitatea urmăresc bloggeri din toată lumea, site-uri de artă şi de arhitectură, răsfoiesc albume de fashion.

Îţi mai aminteşti acum, după câţiva ani de activitate, care a fost prima piesă care a plecat pe uşa atelierului tău? Care a fost povestea ei?

Am intrat cel de-al 14-lea an de când am atelierul. Dar îmi amintesc perfect începutul. Prima piesă care a plecat pe uşa atelierului a fost un sacou alb din raiat. Prototipul a fost făcut pentru mine. Prietena mea, Andreea, a vrut unul identic. Aceasta a fost prima comandă. Apoi alte cinci colege de-ale Andreei au achiziţionat acelaşi model de sacou, cu fustă şi pantaloni. În primii ani de atelier am învăţat foarte multe lucruri despre cum se poate transforma un tipar, despre modul în care se comportă materialele şi despre procesul de transformare a schiţei în produs finit.

Cum a început povestea atelierului Claudia Castrase?

Povestea atelierului meu a început după ce am terminat Facultatea de Arte, secţia modă, la UNAB. În 2003 nu prea aveai unde să te angajezi ca designer în România, aşa că dorinţa de a avea un atelier a venit foarte natural. Aveam doar 23 de ani, dar m-a încurajat tatăl meu, el având experienţa antreprenoriatului cu un alt tip de afacere în Alba-Iulia, oraşul meu natal. M-a ajutat, mi-a cumpărat o maşină de cusut şi o masă de călcat. Cunoşteam o tânără croitoreasă foarte pricepută şi am închiriat un spaţiu mic în care am deschis atelierul. Aşa am început. Acum atelierul şi showroom-ul sunt într-o frumoasă casă interbelică pe Intrarea Anasonului nr. 6.

Te-ai gândit vreun moment să renunţi?

Au fost momente grele în primii ani, însă am avut motivaţia că trebuie să îmi urmez drumul şi că va fi din ce în ce mai bine. Am 100% încredere în mine, am învăţat că trebuie să fiu optimistă 200% şi că totul depinde de mine. Dacă creezi, promovezi ceea ce faci şi munceşti, totul merge super bine.

Ai făcut şi costume pentru filme? Ţi-a plăcut experienţ? Pentru ce regizori sau seriale ai face costume?

Da, am lucrat pentru costume de film atât în timpul facultăţii, cât şi după. Eram apreciată pe set, ţineam bine racordul între filmări. Se făcea mai mult styling decât creaţie de costume. Am fost şi asistent costume pentru câteva filme străine care se filmau în România. Mi-a plăcut experienţă şi atmosfera, deşi se muncea hardcore, de la 5 dimineaţ la 1 noaptea. Cel mai mult mi-a plăcut să lucrez pentru filmul lui Costa Gavras, Amen. Anul trecut am avut plăcerea să lucrez în teatru cu doi regizori români pe care care îi apreciez foarte mult, Radu Afrim şi Mihai Măniuţiu. Vă recomand să mergeţi să vedeţi piesele, Blindspot şi La ordin, Fuhrer!.

Ai explorat în colecţiile tale inspiraţiile japoneze, greceşti, româneşti… Ce urmează?

Nu ştiu ce urmează, sunt un artist spontan. Uneori mă inspiră o discuţie cu un artist, un video sau pur şi simplu o imagine foto. În procesul meu de creaţie, de gândire, încerc să ajung cât mai aproape de ceea ce sunt, de identitatea mea, şi tot ce am acumulat din punct de vedere cultural se regăseşte în piese vestimentare pe care le realizez. Acum mă inspiră pictura, în special futurismul, cubismul şi ce se întâmplă în prezent în domeniul artei în general. Din modă mă inspiră anii 60 prin simplitatea croiului.

Care e piesa cheie din colecţiile Claudia Castrase?

Vreau ca piesele pe care le creez să aducă modernitate. Îmi doresc fiecare piesă să arate impecabil din toate unghiurile, ca o sculptură. Sunt foarte atentă la cusături şi finisaje, la alegerea materialului potrivit. Cred că piesa cheie a colecţiilor mele este rochia, deoarece încep fiecare colecţie cu o rochie versatilă. Mi s-a spus că piesele mele sunt aduse la esenţă, ceea ce mă bucură, pentru că esenţă mă duce cu gândul la Brâncuşi, care, apropo, a creat şi câteva costume.

Ce colecţie ţi-a plăcut ţie cel mai mult din prezentările pentru primăvară/vară 2017 ale designerilor străini?

M-a suprins şi mi-a plăcut mult colecţia Prada, e retro, modernă şi futuristă în acelaş timp.

Ce fel de colecţie ai face şi unde ai prezenta-o, dacă ai avea resurse nelimitate la îndemână?

Că orice designer, îmi doresc să prezint o colecţie în cadrul Paris Fashion Week. Aş face pentru Paris ce aş face şi pentru Bucureşti. Când creez mă gândesc să redau prin hainele mele simplitate şi bun gust, atribute valabile oriunde. În prezent pe primul loc este fetiţa mea, care are aproape patru luni. Când va mai creşte, mă voi gândi serios la cum aş putea să îmi îndeplinesc acest vis.

Foto: Marius Mihail Ghiță

CITEȘTE ȘI:

Povești de dormitor: interviu cu designerul I’m Cotton you